Proverbs 24
1 Be not thou envious of evil men, neither desire to be with them;
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 for their heart studieth destruction, and their lips talk of mischief.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Through wisdom is a house built, and by understanding it is established;
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 and by knowledge are the chambers filled with all precious and pleasant substance.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 A wise man is strong, and a man of knowledge increaseth strength.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 For with good advice shalt thou make thy war; and in the multitude of counsellors there is safety.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Wisdom is too high for a fool: he will not open his mouth in the gate.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 He that deviseth to do evil shall be called a master of intrigues.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 The purpose of folly is sin, and the scorner is an abomination to men.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 [If] thou losest courage in the day of trouble, thy strength is small.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Deliver them that are taken forth unto death, and withdraw not from them that stagger to slaughter.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 If thou sayest, Behold, we knew it not, will not he that weigheth the hearts consider it? And he that preserveth thy soul, he knoweth it; and he rendereth to man according to his work.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Eat honey, my son, for it is good; and a honeycomb is sweet to thy taste:
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 so consider wisdom for thy soul; if thou hast found it, there shall be a result, and thine expectation shall not be cut off.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Lay not wait, O wicked [man], against the dwelling of the righteous; lay not waste his resting-place.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 For the righteous falleth seven times, and riseth up again; but the wicked stumble into disaster.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Rejoice not when thine enemy falleth, and let not thy heart be glad when he stumbleth;
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 lest Jehovah see it, and it be evil in his sight, and he turn away his anger from him.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Fret not thyself because of evil-doers, [and] be not envious of the wicked:
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 for there shall be no future to the evil [man]; the lamp of the wicked shall be put out.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 My son, fear Jehovah and the king: meddle not with them that are given to change.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 For their calamity shall rise suddenly; and who knoweth the ruin of them both?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 These things also come from the wise. It is not good to have respect of persons in judgment.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 He that saith unto the wicked, Thou art righteous, peoples shall curse him, nations shall abhor him;
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 but to them that rebuke [him] shall be delight, and a good blessing cometh upon them.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 He kisseth the lips who giveth a right answer.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Prepare thy work without, and put thy field in order, and afterwards build thy house.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Be not a witness against thy neighbour without cause; and wouldest thou deceive with thy lips?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Say not, I will do so to him as he hath done to me, I will render to the man according to his work.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 I went by the field of a sluggard, and by the vineyard of a man void of understanding;
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 and lo, it was all grown over with thistles, and nettles had covered the face thereof, and its stone wall was broken down.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Then I looked, I took it to heart; I saw, I received instruction:
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 — A little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to rest!
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 So shall thy poverty come [as] a roving plunderer, and thy penury as an armed man.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
