Proverbs 23
1 When thou sittest to eat with a ruler, consider well who is before thee;
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 and put a knife to thy throat, if thou be a man given to appetite.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Be not desirous of his dainties; for they are deceitful food.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Weary not thyself to become rich; cease from thine own intelligence:
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 wilt thou set thine eyes upon it, it is gone; for indeed it maketh itself wings and it flieth away as an eagle towards the heavens.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Eat thou not the food of him that hath an evil eye, neither desire thou his dainties.
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 For as he thinketh in his soul, so is he. Eat and drink! will he say unto thee; but his heart is not with thee.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Thy morsel which thou hast eaten must thou vomit up, and thou wilt have wasted thy sweet words.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Speak not in the ears of a foolish [man], for he will despise the wisdom of thy words.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Remove not the ancient landmark; and enter not into the fields of the fatherless:
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 for their redeemer is mighty; he will plead their cause against thee.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Apply thy heart unto instruction, and thine ears to the words of knowledge.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Withhold not correction from the child; for [if] thou beatest him with the rod, he shall not die:
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 My son, if thy heart be wise, my heart shall rejoice, even mine;
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 and my reins shall exult, when thy lips speak right things.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Let not thy heart envy sinners, but [be thou] in the fear of Jehovah all the day;
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 for surely there is a result, and thine expectation shall not be cut off.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Thou, my son, hear and be wise, and direct thy heart in the way.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Be not among winebibbers, among riotous eaters of flesh.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 For the drunkard and the glutton shall come to poverty; and drowsiness clotheth with rags.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Hearken unto thy father that begat thee, and despise not thy mother when she is old.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Buy the truth, and sell it not; wisdom, and instruction, and intelligence.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 The father of a righteous [man] shall greatly rejoice, and he that begetteth a wise [son] shall have joy of him:
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 let thy father and thy mother have joy, and let her that bore thee rejoice.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 My son, give me thy heart, and let thine eyes observe my ways.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 For a whore is a deep ditch; and a strange woman is a narrow pit.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 She also lieth in wait as a robber, and increaseth the treacherous among men.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Who hath woe? Who hath sorrow? Who contentions? Who complaining? Who wounds without cause? Who redness of eyes?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 — They that tarry long at the wine; they that go to try mixed wine.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Look not upon the wine when it is red, when it sparkleth in the cup, and goeth down smoothly:
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 at the last it biteth like a serpent, and stingeth like an adder.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Thine eyes shall behold strange women, and thy heart shall speak froward things;
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 and thou shalt be as he that lieth down in the midst of the sea, and as he that lieth down upon the top of a mast:
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 — “They have smitten me, [and] I am not sore; they have beaten me, [and] I knew it not. When shall I awake? I will seek it yet again.”
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
