Proverbs 17
1 Better is a dry morsel, and quietness therewith, than a house full of feasting [with] strife.
Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2 A wise servant shall rule over a son that causeth shame, and shall have part in the inheritance among the brethren.
Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3 The fining-pot is for silver, and the furnace for gold; but Jehovah trieth the hearts.
Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4 The evil-doer giveth heed to iniquitous lips; the liar giveth ear to a mischievous tongue.
Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5 Whoso mocketh a poor [man] reproacheth his Maker; he that is glad at calamity shall not be held innocent.
Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6 Children's children are the crown of old men; and the glory of children are their fathers.
Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Excellent speech becometh not a vile [man]; how much less do lying lips a noble!
Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8 A gift is a precious stone in the eyes of the possessor: whithersoever it turneth it prospereth.
Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9 He that covereth transgression seeketh love; but he that bringeth a matter up again separateth very friends.
Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10 A reproof entereth more deeply into him that hath understanding than a hundred stripes into a fool.
O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
11 An evil [man] seeketh only rebellion; but a cruel messenger shall be sent against him.
Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12 Let a bear robbed of her whelps meet a man rather than a fool in his folly.
Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13 Whoso rewardeth evil for good, evil shall not depart from his house.
Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14 The beginning of contention is [as] when one letteth out water; therefore leave off strife before it become vehement.
Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15 He that justifieth the wicked, and he that condemneth the righteous, even they both are abomination to Jehovah.
Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16 To what purpose is there a price in the hand of a fool to get wisdom, seeing [he] hath no sense?
La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17 The friend loveth at all times, and a brother is born for adversity.
Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18 A senseless man striketh hands, becoming surety for his neighbour.
Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19 He loveth transgression that loveth a quarrel; he that maketh high his gate seeketh destruction.
Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20 He that hath a perverse heart findeth no good; and he that shifteth about with his tongue falleth into evil.
Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21 He that begetteth a fool [doeth it] to his sorrow, and the father of a vile [man] hath no joy.
Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22 A joyful heart promoteth healing; but a broken spirit drieth up the bones.
O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23 A wicked [man] taketh a gift out of the bosom, to pervert the paths of judgment.
Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24 Wisdom is before him that hath understanding; but the eyes of a fool are in the ends of the earth.
Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25 A foolish son is a grief to his father, and bitterness to her that bore him.
Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26 To punish a righteous [man] is not good, nor to strike nobles because of [their] uprightness.
De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27 He that hath knowledge spareth his words; and a man of understanding is of a cool spirit.
Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28 Even a fool when he holdeth his peace is reckoned wise, [and] he that shutteth his lips, intelligent.
Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
