< Luke 14 >
1 And it came to pass, as he went into the house of one of the rulers, [who was] of the Pharisees, to eat bread on [the] sabbath, that they were watching him.
Și s-a întâmplat, când el s-a dus în casa unui conducător al fariseilor să mănânce pâine, în sabat, că ei îl pândeau.
2 And behold, there was a certain dropsical [man] before him.
Și iată, înaintea lui era un anumit om bolnav cu hidropizie.
3 And Jesus answering spoke unto the doctors of the law and Pharisees, saying, Is it lawful to heal on the sabbath?
Și Isus, răspunzând, le-a spus învățătorilor legii și fariseilor, zicând: Este legiuit a vindeca în sabat?
4 But they were silent. And taking him he healed him and let him go.
Dar ei tăceau. Iar el l-a apucat și l-a vindecat și l-a lăsat să plece;
5 And answering he said to them, Of which of you shall an ass or ox fall into a well, that he does not straightway pull him up on the sabbath day?
Și le-a răspuns, zicând: În ziua sabatului, care dintre voi dacă îi cade un măgar sau un bou într-o groapă nu îl va scoate imediat?
6 And they were not able to answer him to these things.
Și din nou nu au fost în stare să îi răspundă la acestea.
7 And he spoke a parable to those that were invited, remarking how they chose out the first places, saying to them,
Și le-a spus o parabolă celor ce au fost invitați, când a observat cum au ales locurile de onoare; spunându-le:
8 When thou art invited by any one to a wedding, do not lay thyself down in the first place at table, lest perhaps a more honourable than thou be invited by him,
Când ești invitat de cineva la nuntă, nu te așeza în locul de cinste; ca nu cumva, unul mai demn de cinste decât tine să fie invitat de el;
9 and he who invited thee and him come and say to thee, Give place to this [man], and then thou begin with shame to take the last place.
Și cel ce te-a invitat pe tine și pe el, venind, îți spune: Dă acestuia locul; și atunci începi cu rușine să iei ultimul loc.
10 But when thou hast been invited, go and put thyself down in the last place, that when he who has invited thee comes, he may say to thee, Friend, go up higher: then shalt thou have honour before all that are lying at table with thee;
Ci, când ești invitat, du-te și așază-te pe ultimul loc; ca, pe când vine cel ce te-a invitat, să îți spună: Prietene, urcă-te mai sus; atunci tu vei avea glorie înaintea celor ce stau la masă cu tine.
11 for every one that exalts himself shall be abased, and he that abases himself shall be exalted.
Pentru că oricine se înalță pe sine însuși, va fi umilit; și cel ce se umilește, va fi înălțat.
12 And he said also to him that had invited him, When thou makest a dinner or a supper, call not thy friends, nor thy brethren, nor thy kinsfolk, nor rich neighbours, lest it may be they also should invite thee in return, and a recompense be made thee.
Atunci a spus și celui ce l-a invitat: Când faci un prânz sau o cină, nu chema prietenii tăi, nici frații tăi, nici rudele tale, nici vecini bogați; ca nu cumva și ei să te cheme în schimb și să ai o răsplată.
13 But when thou makest a feast, call poor, crippled, lame, blind:
Ci, când faci un ospăț, cheamă săracii, schilozii, șchiopii, orbii;
14 and thou shalt be blessed; for they have not [the means] to recompense thee; for it shall be recompensed thee in the resurrection of the just.
Și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu te pot răsplăti, fiindcă tu vei fi răsplătit la învierea drepților.
15 And one of those that were lying at table with [them], hearing these things, said to him, Blessed [is] he who shall eat bread in the kingdom of God.
Și când unul dintre cei ce ședeau la masă cu el a auzit acestea, i-a spus: Binecuvântat este cel ce va mânca pâine în împărăția lui Dumnezeu.
16 And he said to him, A certain man made a great supper and invited many.
Atunci i-a spus: Un anumit om a făcut o cină mare și a invitat pe mulți;
17 And he sent his bondman at the hour of supper to say to those who were invited, Come, for already all things are ready.
Și a trimis pe robul său la ora cinei să spună celor invitați: Veniți, pentru că toate sunt de acum pregătite.
18 And all began, without exception, to excuse themselves. The first said to him, I have bought land, and I must go out and see it; I pray thee hold me for excused.
Dar toți, ca unul, au început să se scuze. Primul i-a spus: Am cumpărat o bucată de pământ și trebuie să mă duc și să o văd; te rog să mă scuzi.
19 And another said, I have bought five yoke of oxen, and I go to prove them; I pray thee hold me for excused.
Și altul a spus: Am cumpărat cinci perechi de boi și merg să îi încerc; te rog să mă scuzi.
20 And another said, I have married a wife, and on this account I cannot come.
Și altul a spus: M-am căsătorit cu o femeie și de aceea nu pot veni.
21 And the bondman came up and brought back word of these things to his lord. Then the master of the house, in anger, said to his bondman, Go out quickly into the streets and lanes of the city, and bring here the poor and crippled and lame and blind.
Și acel rob a venit și a arătat domnului său acestea. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a spus robului său: Du-te repede în străzile și ulițele cetății și adu aici săracii și schilozii și șchiopii și orbii.
22 And the bondman said, Sir, it is done as thou hast commanded, and there is still room.
Și robul a spus: Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.
23 And the lord said to the bondman, Go out into the ways and fences and compel to come in, that my house may be filled;
Și domnul i-a spus robului: Du-te la drumurile mari și la garduri și constrânge-i să intre, ca să îmi fie casa umplută.
24 for I say to you, that not one of those men who were invited shall taste of my supper.
Fiindcă vă spun că niciunul dintre acei bărbați care au fost invitați, nu va gusta din cina mea.
25 And great crowds went with him; and, turning round, he said to them,
Și mergeau mulțimi mari cu el; și, întorcându-se, le-a spus:
26 If any man come to me, and shall not hate his own father and mother, and wife, and children, and brothers, and sisters, yea, and his own life too, he cannot be my disciple;
Dacă vine cineva la mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe soție și pe copii și pe frați și pe surori, da, și propria sa viață de asemenea, nu poate fi discipolul meu.
27 and whoever does not carry his cross and come after me cannot be my disciple.
Și oricine nu își poartă crucea și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.
28 For which of you, desirous of building a tower, does not first sit down and count the cost, if he have what [is needed] to complete it;
Căci, care dintre voi, vrând să zidească un turn, nu se așază mai întâi și socotește costul, dacă are cu ce să îl termine?
29 in order that, having laid the foundation of it, and not being able to finish it, all who see it do not begin to mock at him,
Ca nu cumva, punând el temelia și nefiind în stare să termine, toți cei ce îl văd, să înceapă să își bată joc de el,
30 saying, This man began to build and was not able to finish?
Spunând: Acest om a început să zidească și nu a fost în stare să termine.
31 Or what king, going on his way to engage in war with another king, does not, sitting down first, take counsel whether he is able with ten thousand to meet him coming against him with twenty thousand?
Sau, care împărat, mergând să facă război împotriva altui împărat, nu se așază mai întâi și se consultă dacă este în stare să îl întâmpine cu zece mii pe cel ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
32 and if not, while he is yet far off, having sent an embassy, he asks for terms of peace.
Iar dacă nu, pe când celălalt este încă departe, trimițând o solie, cere condiții de pace.
33 Thus then every one of you who forsakes not all that is his own cannot be my disciple.
Tot așa, oricine dintre voi care nu renunță la tot ce are, nu poate fi discipolul meu.
34 Salt [then] [is] good, but if the salt also has become savourless, wherewith shall it be seasoned?
Sarea este bună, dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi dreasă;
35 It is proper neither for land nor for dung; it is cast out. He that hath ears to hear, let him hear.
Nu este bună nici pentru pământ, nici pentru bălegar, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă.