< Lamentations 3 >
1 I am the man that hath seen affliction by the rod of his wrath.
Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
2 Me hath he led, and brought into darkness, and not into light.
El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
3 Surely against me hath he turned again and again his hand all the day.
Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
4 My flesh and my skin hath he wasted away, he hath broken my bones.
El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
5 He hath built against me, and encompassed [me] with gall and toil.
El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
6 He hath made me to dwell in dark places as those that have been long dead.
El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
7 He hath hedged me about that I cannot get out: he hath made my chain heavy.
El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
8 Even when I cry and shout, he shutteth out my prayer.
De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
9 He hath inclosed my ways with hewn stone, he hath made my paths crooked.
El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
10 He is unto me [as] a bear lying in wait, a lion in secret places.
El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
11 He hath turned aside my ways, and pulled me in pieces; he hath made me desolate.
El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
12 He hath bent his bow, and set me as a mark for the arrow.
El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
13 He hath caused the arrows of his quiver to enter into my reins.
El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
14 I am become a derision to all my people; their song all the day.
Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
15 He hath sated me with bitterness, he hath made me drunk with wormwood.
El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
16 He hath also broken my teeth with gravel stones, he hath covered me with ashes.
De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
17 And thou hast removed my soul far off from peace: I have forgotten prosperity.
Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
18 And I said, My strength is perished, and my hope in Jehovah.
Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
19 Remember thou mine affliction and my wandering, the wormwood and the gall.
Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
20 My soul hath [them] constantly in remembrance, and is humbled in me.
Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
21 — This I recall to heart, therefore have I hope.
De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
22 It is of Jehovah's loving-kindness we are not consumed, because his compassions fail not;
Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
23 they are new every morning: great is thy faithfulness.
Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
24 Jehovah is my portion, saith my soul; therefore will I hope in him.
DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
25 Jehovah is good unto them that wait for him, to the soul [that] seeketh him.
DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
26 It is good that one should both wait, and that in silence, for the salvation of Jehovah.
Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
27 It is good for a man that he bear the yoke in his youth:
Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
28 He sitteth solitary and keepeth silence, because he hath laid it upon him;
El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
29 he putteth his mouth in the dust, if so be there may be hope;
Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
30 he giveth his cheek to him that smiteth him; he is filled full with reproach.
El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
31 For the Lord will not cast off for ever;
Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
32 but if he have caused grief, he will have compassion according to the multitude of his loving-kindnesses:
Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
33 for he doth not willingly afflict or grieve the children of men.
Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
34 To crush under foot all the prisoners of the earth,
Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
35 to turn aside the right of a man before the face of the Most High,
Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
36 to wrong a man in his cause, — will not the Lord see it?
Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
37 Who is he that saith, and there cometh to pass, what the Lord hath not commanded?
Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
38 Out of the mouth of the Most High doth not there proceed evil and good?
Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
39 Wherefore doth a living man complain, a man for the punishment of his sins?
Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
40 Let us search and try our ways, and turn again to Jehovah.
Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
41 Let us lift up our heart with [our] hands unto God in the heavens.
Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
42 We have transgressed and have rebelled: thou hast not pardoned.
Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
43 Thou hast covered thyself with anger, and pursued us; thou hast slain, thou hast not spared.
Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
44 Thou hast covered thyself with a cloud, that prayer should not pass through.
Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
45 Thou hast made us the offscouring and refuse in the midst of the peoples.
Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
46 All our enemies have opened their mouth against us.
Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
47 Fear and the pit are come upon us, devastation and ruin.
Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
48 Mine eye runneth down with streams of water for the ruin of the daughter of my people.
Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
49 Mine eye poureth down, and ceaseth not, without any intermission,
Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
50 till Jehovah look down and behold from the heavens.
Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
51 Mine eye affecteth my soul, because of all the daughters of my city.
Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
52 They that are mine enemies without cause have chased me sore like a bird.
Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
53 They have cut off my life in a pit, and cast a stone upon me.
Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
54 Waters streamed over my head; I said, I am cut off.
Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
55 I called upon thy name, Jehovah, out of the lowest pit.
Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
56 Thou hast heard my voice: hide not thine ear at my sighing, at my cry.
Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
57 Thou drewest near in the day that I called upon thee; thou saidst, Fear not.
Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
58 Lord, thou hast pleaded the cause of my soul, thou hast redeemed my life.
Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
59 Jehovah, thou hast seen my wrong: judge thou my cause.
DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
60 Thou hast seen all their vengeance, all their imaginations against me.
Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
61 Thou hast heard their reproach, O Jehovah, all their imaginations against me;
Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
62 the lips of those that rise up against me and their meditation against me all the day.
Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
63 Behold thou their sitting down and their rising up: I am their song.
Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
64 Render unto them a recompence, O Jehovah, according to the work of their hands;
Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
65 give them obduracy of heart, thy curse unto them;
Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
66 pursue them in anger, and destroy them from under the heavens of Jehovah.
Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.