< John 6 >
1 After these things Jesus went away beyond the sea of Galilee, [or] of Tiberias,
După acestea, Isus s-a dus dincolo de marea Galileii, care este marea Tiberiadei.
2 and a great crowd followed him, because they saw the signs which he wrought upon the sick.
Și o mare mulțime îl urma pentru că vedeau miracolele lui pe care le făcea peste cei ce erau bolnavi.
3 And Jesus went up into the mountain, and there sat with his disciples:
Și Isus a urcat pe munte și acolo s-a așezat cu discipolii săi.
4 but the passover, the feast of the Jews, was near.
Și paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
5 Jesus then, lifting up his eyes and seeing that a great crowd is coming to him, says to Philip, Whence shall we buy loaves that these may eat?
Atunci Isus, ridicând ochii și văzând că o mare mulțime a venit la el, i-a spus lui Filip: De unde să cumpărăm pâine, ca aceștia să mănânce?
6 But this he said trying him, for he knew what he was going to do.
Și spunea aceasta ca să îl încerce, fiindcă el știa ce avea să facă.
7 Philip answered him, Loaves for two hundred denarii are not sufficient for them, that each may have some little [portion].
Filip i-a răspuns: Pâine de două sute de dinari nu le este suficientă, ca fiecare din ei să ia câte puțin.
8 One of his disciples, Andrew, Simon Peter's brother, says to him,
Unul dintre discipolii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a spus:
9 There is a little boy here who has five barley loaves and two small fishes; but this, what is it for so many?
Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi peștișori; dar ce sunt acestea la atâția?
10 [And] Jesus said, Make the men sit down. Now there was much grass in the place: the men therefore sat down, in number about five thousand.
Și Isus a spus: Faceți oamenii să se așeze. Și în locul acela era multă iarbă. Atunci bărbații s-au așezat, în număr de aproape cinci mii.
11 And Jesus took the loaves, and having given thanks, distributed [them] to those that were set down; and in like manner of the small fishes as much as they would.
Și Isus a luat pâinile și după ce a adus mulțumiri, [le]-a împărțit discipolilor, iar discipolii celor ce ședeau jos; la fel și din pești cât au dorit.
12 And when they had been filled, he says to his disciples, Gather together the fragments which are over and above, that nothing may be lost.
După ce s-au săturat, Isus le-a spus discipolilor săi: Adunați frânturile care rămân, ca nu cumva ceva să se piardă.
13 They gathered [them] therefore together, and filled twelve hand-baskets full of fragments of the five barley loaves, which were over and above to those that had eaten.
Așadar, au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu frânturile celor cinci pâini de orz care au rămas în plus celor ce au mâncat.
14 The men therefore, having seen the sign which Jesus had done, said, This is truly the prophet which is coming into the world.
Atunci oamenii aceia, când au văzut miracolul pe care îl făcuse Isus, au spus: Într-adevăr acesta este profetul ce trebuia să vină în lume.
15 Jesus therefore knowing that they were going to come and seize him, that they might make [him] king, departed again to the mountain himself alone.
De aceea Isus, știind că sunt gata să vină să îl ia cu forța să îl facă împărat, s-a dus din nou pe munte, numai el singur.
16 But when evening was come, his disciples went down to the sea,
Iar când s-a făcut seară, discipolii lui au coborât la mare.
17 and having gone on board ship, they went over the sea to Capernaum. And it had already become dark, and Jesus had not come to them,
Și s-au urcat într-o corabie și au trecut marea spre Capernaum. Și deja se făcuse întuneric și Isus tot nu venise la ei.
18 and the sea was agitated by a strong wind blowing.
Și marea s-a întărâtat pentru că sufla un vânt puternic.
19 Having rowed then about twenty-five or thirty stadia, they see Jesus walking on the sea and coming near the ship; and they were frightened.
Și după ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, ei îl văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-se de corabie, și s-au temut.
20 But he says to them, It is I: be not afraid.
Dar el le-a spus: Eu sunt; nu vă temeți.
21 They were willing therefore to receive him into the ship; and immediately the ship was at the land to which they went.
Atunci cu voie bună l-au primit în corabie; și îndată corabia a sosit la țărmul spre care mergeau.
22 On the morrow the crowd which stood on the other side of the sea, having seen that there was no other little ship there except that into which his disciples had got, and that Jesus had not gone with his disciples into the ship, but [that] his disciples had gone away alone;
A doua zi, când mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că acolo nu era nicio altă corabie decât aceea în care se urcaseră discipolii lui, și că Isus nu intrase cu discipolii lui în corabie, ci discipolii plecaseră singuri cu ea;
23 (but other little ships out of Tiberias came near to the place where they ate bread after the Lord had given thanks; )
(Dar din Tiberiada au venit alte corăbii aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulțumise).
24 when therefore the crowd saw that Jesus was not there, nor his disciples, they got into the ships, and came to Capernaum, seeking Jesus.
Când a văzut așadar mulțimea că nici Isus, nici discipolii lui nu erau acolo, au urcat și ei în corăbii și au venit la Capernaum, căutând pe Isus.
25 And having found him the other side of the sea, they said to him, Rabbi, when art thou arrived here?
Și când l-au găsit de cealaltă parte a mării, i-au spus: Rabi, când ai venit aici?
26 Jesus answered them and said, Verily, verily, I say to you, Ye seek me not because ye have seen signs, but because ye have eaten of the loaves and been filled.
Isus le-a răspuns și a zis: Adevărat, adevărat vă spun: Voi mă căutați nu pentru că ați văzut miracolele, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
27 Work not [for] the food which perishes, but [for] the food which abides unto life eternal, which the Son of man shall give to you; for him has the Father sealed, [even] God. (aiōnios )
Lucrați nu pentru mâncarea care piere, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică pe care Fiul omului v-o va da; fiindcă pe el l-a sigilat Dumnezeu Tatăl. (aiōnios )
28 They said therefore to him, What should we do that we may work the works of God?
Atunci i-au spus: Ce să facem ca să putem lucra faptele lui Dumnezeu?
29 Jesus answered and said to them, This is the work of God, that ye believe on him whom he has sent.
Isus a răspuns și le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în acela pe care l-a trimis el.
30 They said therefore to him, What sign then doest thou that we may see and believe thee? what dost thou work?
De aceea i-au spus: Așadar ce semn faci tu, ca să vedem și să te credem? Ce lucrezi tu?
31 Our fathers ate the manna in the wilderness, as it is written, He gave them bread out of heaven to eat.
Părinții noștri au mâncat mană în pustie; așa cum este scris: Le-a dat pâine din cer să mănânce.
32 Jesus therefore said to them, Verily, verily, I say to you, [It is] not Moses that has given you the bread out of heaven; but my Father gives you the true bread out of heaven.
Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Nu Moise v-a dat acea pâine din cer, ci Tatăl meu vă dă adevărata pâine din cer.
33 For the bread of God is he who comes down out of heaven and gives life to the world.
Fiindcă pâinea lui Dumnezeu este cel care se coboară din cer și dă viață lumii.
34 They said therefore to him, Lord, ever give to us this bread.
Atunci i-au spus: Doamne, dă-ne totdeauna această pâine.
35 [And] Jesus said to them, I am the bread of life: he that comes to me shall never hunger, and he that believes on me shall never thirst at any time.
Și Isus le-a spus: Eu sunt pâinea vieții; cine vine la mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în mine, nicidecum nu va înseta niciodată.
36 But I have said to you, that ye have also seen me and do not believe.
Dar v-am spus că: M-ați și văzut și tot nu credeți.
37 All that the Father gives me shall come to me, and him that comes to me I will not at all cast out.
Tot ce îmi dă Tatăl va veni la mine; și pe cel ce vine la mine nicidecum nu îl voi arunca afară;
38 For I am come down from heaven, not that I should do my will, but the will of him that has sent me.
Pentru că am coborât din cer nu ca să fac voia mea, ci voia celui ce m-a trimis.
39 And this is the will of him that has sent me, that of all that he has given me I should lose nothing, but should raise it up in the last day.
Și aceasta este voia Tatălui ce m-a trimis, ca din tot ce mi-a dat să nu pierd nimic, ci să îl înviez în ziua de apoi.
40 For this is the will of my Father, that every one who sees the Son, and believes on him, should have life eternal; and I will raise him up at the last day. (aiōnios )
Și aceasta este voia celui ce m-a trimis, ca oricine care vede pe Fiul și crede în el, să aibă viață veșnică; și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios )
41 The Jews therefore murmured about him, because he said, I am the bread which has come down out of heaven.
Atunci iudeii cârteau despre el, pentru că a spus: Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer.
42 And they said, Is not this Jesus the son of Joseph, whose father and mother we have known? how then does he say, I am come down out of heaven?
Și spuneau: Nu este acest Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi cunoaștem? Cum de spune el atunci: Am coborât din cer?
43 Jesus therefore answered and said to them, Murmur not among yourselves.
De aceea Isus a răspuns și le-a zis: Nu cârtiți între voi.
44 No one can come to me except the Father who has sent me draw him, and I will raise him up in the last day.
Nimeni nu poate veni la mine decât dacă Tatăl care m-a trimis îl atrage; și eu îl voi învia în ziua de apoi.
45 It is written in the prophets, And they shall be all taught of God. Every one that has heard from the Father [himself], and has learned [of him], comes to me;
Este scris în profeți: Și toți vor fi învățați de Dumnezeu. Așadar, fiecare om care a auzit și a învățat de la Tatăl, vine la mine.
46 not that any one has seen the Father, except he who is of God, he has seen the Father.
Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de acela care este de la Dumnezeu; el l-a văzut pe Tatăl.
47 Verily, verily, I say to you, He that believes [on me] has life eternal. (aiōnios )
Adevărat, adevărat vă spun: Cel ce crede în mine are viață veșnică. (aiōnios )
48 I am the bread of life.
Eu sunt pâinea vieții.
49 Your fathers ate the manna in the wilderness and died.
Părinții voștri au mâncat mană în pustie și au murit.
50 This is the bread which comes down out of heaven, that one may eat of it and not die.
Aceasta este pâinea care coboară din cer, ca să mănânce din ea oricine și să nu moară.
51 I am the living bread which has come down out of heaven: if any one shall have eaten of this bread he shall live for ever; but the bread withal which I shall give is my flesh, which I will give for the life of the world. (aiōn )
Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer; dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi pentru totdeauna; și pâinea pe care o voi da eu este carnea mea, pe care o voi da pentru viața lumii. (aiōn )
52 The Jews therefore contended among themselves, saying, How can he give us this flesh to eat?
De aceea iudeii se certau între ei, spunând: Cum poate acest om să ne dea carnea lui să o mâncăm?
53 Jesus therefore said to them, Verily, verily, I say unto you, Unless ye shall have eaten the flesh of the Son of man, and drunk his blood, ye have no life in yourselves.
Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Dacă nu mâncați carnea Fiului omului și nu beți sângele lui, nu aveți viață în voi.
54 He that eats my flesh and drinks my blood has life eternal, and I will raise him up at the last day: (aiōnios )
Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu are viață eternă, și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios )
55 for my flesh is truly food and my blood is truly drink.
Căci carnea mea este într-adevăr mâncare, și sângele meu este într-adevăr băutură.
56 He that eats my flesh and drinks my blood dwells in me and I in him.
Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu locuiește în mine, și eu în el.
57 As the living Father has sent me and I live on account of the Father, he also who eats me shall live also on account of me.
Așa cum Tatăl cel viu m-a trimis și eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cel care mă mănâncă, va trăi și el prin mine.
58 This is the bread which has come down out of heaven. Not as the fathers ate and died: he that eats this bread shall live for ever. (aiōn )
Aceasta este pâinea care a coborât din cer, nu așa cum au mâncat părinții voștri mană și au murit; cel ce mănâncă din pâinea aceasta va trăi pentru totdeauna. (aiōn )
59 These things he said in [the] synagogue, teaching in Capernaum.
Acestea le-a spus în sinagogă pe când îi învăța în Capernaum.
60 Many therefore of his disciples having heard [it] said, This word is hard; who can hear it?
De aceea mulți dintre discipolii lui când au auzit, au spus: Greu este cuvântul acesta; cine îl poate asculta?
61 But Jesus, knowing in himself that his disciples murmur concerning this, said to them, Does this offend you?
Dar Isus, cunoscând în el însuși că discipolii lui cârteau despre aceasta, le-a spus: Aceasta vă poticnește?
62 If then ye see the Son of man ascending up where he was before?
Dar dacă l-ați vedea pe Fiul omului urcându-se unde era mai înainte?
63 It is the Spirit which quickens, the flesh profits nothing: the words which I have spoken unto you are spirit and are life.
Duhul este cel care dă viață; carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le spun eu, sunt duh și sunt viață.
64 But there are some of you who do not believe. For Jesus knew from the beginning who they were who did not believe, and who would deliver him up.
Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Fiindcă Isus știa de la început cine erau cei care nu au crezut și cine este cel care îl va trăda.
65 And he said, Therefore said I unto you, that no one can come to me unless it be given to him from the Father.
Și spunea: Din această cauză v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, decât dacă i-a fost dat de Tatăl meu.
66 From that [time] many of his disciples went away back and walked no more with him.
De atunci mulți dintre discipolii lui au mers înapoi și nu mai umblau cu el.
67 Jesus therefore said to the twelve, Will ye also go away?
Atunci Isus a spus celor doisprezece: Nu doriți și voi să plecați?
68 Simon Peter answered him, Lord, to whom shall we go? thou hast words of life eternal; (aiōnios )
Atunci Simon Petru i-a răspuns: Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții eterne. (aiōnios )
69 and we have believed and known that thou art the holy one of God.
Și noi credem și suntem siguri că tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu.
70 Jesus answered them, Have not I chosen you the twelve? and of you one is a devil.
Isus le-a răspuns: Nu v-am ales eu pe voi cei doisprezece? Și unul dintre voi este diavol?
71 Now he spoke of Judas [the son] of Simon, Iscariote, for he [it was who] should deliver him up, being one of the twelve.
Și vorbea despre Iuda Iscariot, al lui Simon; fiindcă el avea să îl trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.