Job 19
1 And Job answered and said,
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 How long will ye vex my soul, and crush me with words?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 These ten times have ye reproached me; ye are not ashamed to stupefy me.
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 And be it [that] I have erred, mine error remaineth with myself.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 If indeed ye will magnify yourselves against me, and prove against me my reproach,
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 Know now that God hath overthrown me, and hath surrounded me with his net.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Behold, I cry out of wrong, and I am not heard; I cry aloud, but there is no judgment.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 He hath hedged up my way that I cannot pass, and he hath set darkness in my paths.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 He hath stripped me of my glory, and taken the crown from my head.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 He breaketh me down on every side, and I am gone; and my hope hath he torn up as a tree.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 And he hath kindled his anger against me, and hath counted me unto him as one of his enemies.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 His troops have come together and cast up their way against me, and have encamped round about my tent.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 He hath put my brethren far from me, and mine acquaintance are quite estranged from me.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 My kinsfolk have failed, and my known friends have forgotten me.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 The sojourners in my house and my maids count me as a stranger; I am an alien in their sight.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 I called my servant, and he answered not; I entreated him with my mouth.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 My breath is strange to my wife, and my entreaties to the children of my [mother's] womb.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Even young children despise me; I rise up, and they speak against me.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 All my intimate friends abhor me, and they whom I loved are turned against me.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 My bones cleave to my skin and to my flesh, and I am escaped with the skin of my teeth.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Have pity upon me, have pity upon me, ye my friends; for the hand of God hath touched me.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Why do ye persecute me as God, and are not satisfied with my flesh?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 Oh would that my words were written! oh that they were inscribed in a book!
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 That with an iron style and lead they were graven in the rock for ever!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 And [as for] me, I know that my Redeemer liveth, and the Last, he shall stand upon the earth;
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 And [if] after my skin this shall be destroyed, yet from out of my flesh shall I see God;
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 Whom I shall see for myself, and mine eyes shall behold, and not another: — my reins are consumed within me.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 If ye say, How shall we persecute him? when the root of the matter is found in me,
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Be ye yourselves afraid of the sword! for the sword is fury against misdeeds, that ye may know there is a judgment.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.
