Genesis 37
1 Now Jacob lived in the land of Canaan, where his father sojourned.
Şi Iacob a locuit în ţara în care tatăl său a fost străin, în ţara lui Canaan.
2 And these are his generations. Joseph, when he was sixteen years old, was pasturing the flock with his brothers, when he was still a boy. And he was with the sons of Bilhah and Zilpah, the wives of his father. And he accused his brothers to their father of a most sinful crime.
Acestea sunt generaţiile lui Iacob. Iosif, fiind în vârstă de şaptesprezece ani, păştea turma cu fraţii săi; şi băiatul era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, soţiile tatălui său; şi Iosif a adus tatălui său vorbirea lor rea.
3 Now Israel loved Joseph above all his sons, because he had conceived him in his old age. And he made him a tunic, woven of many colors.
Acum Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi copiii lui, deoarece el era fiul bătrâneţii sale; şi i-a făcut o haină pestriţă.
4 Then his brothers, seeing that he was loved by his father more than all his other sons, hated him, and they were not able to say anything peacefully to him.
Şi când fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toţi fraţii săi, l-au urât şi nu puteau să îi vorbească paşnic.
5 Then it also happened that he recounted the vision of a dream to his brothers, for which reason a greater hatred began to be nurtured.
Şi Iosif a visat un vis şi l-a spus fraţilor săi şi ei l-au urât încă şi mai mult.
6 And he said to them, “Listen to my dream that I saw.
Şi le-a spus: Ascultaţi, vă rog, acest vis pe care l-am visat:
7 I thought we were binding sheaves in the field. And my sheaf seemed to rise up and stand, and your sheaves, standing in a circle, reverenced my sheaf.”
Şi, iată, noi legam snopi în câmp şi, iată, snopul meu s-a ridicat şi a stat chiar drept în picioare; şi, iată, snopii voştri au stat de jur împrejur şi se prosternau snopului meu.
8 His brothers responded: “Would you be our king? Or will we be subject to your dominion?” Therefore, this matter of his dreams and words provided kindling to their envy and hatred.
Şi fraţii lui i-au spus: Vei domni într-adevăr peste noi? Sau vei avea într-adevăr stăpânire peste noi? Şi l-au urât încă şi mai mult pentru visele lui şi pentru cuvintele lui.
9 Likewise, he saw another dream, which he explained to his brothers, saying, “I saw by a dream, as if the sun, and the moon, and eleven stars were reverencing me.”
Şi a visat încă un vis şi l-a spus fraţilor săi şi a zis: Iată, am visat încă un vis; şi, iată, soarele şi luna şi unsprezece stele mi s-au prosternat.
10 And when he had related this to his father and brothers, his father rebuked him, and he said: “What does it mean to you, this dream that you have seen? Should I, and your mother, and your brothers reverence you upon the earth?”
Şi l-a spus tatălui său şi fraţilor săi şi tatăl său l-a mustrat şi i-a zis: Ce este acest vis pe care l-ai visat? Vom veni eu şi mama ta şi fraţii tăi, într-adevăr, să ne prosternăm ţie până la pământ?
11 Therefore, his brothers were envious of him. Yet truly, his father considered the matter silently.
Şi fraţii lui l-au invidiat, dar tatăl său a dat atenţie acestei spuse.
12 And while his brothers were lodging at Shechem, pasturing their father’s flocks,
Şi fraţii lui au mers să pască turma tatălui lor în Sihem.
13 Israel said to him: “Your brothers are pasturing the sheep at Shechem. Come, I will send you to them.” And when he answered,
Şi Israel i-a spus lui Iosif: Nu pasc fraţii tăi turma în Sihem? Vino şi te voi trimite la ei. Iar el i-a spus: Iată-mă.
14 “I am ready,” he said to him, “Go, and see if everything is prospering with your brothers and the cattle, and report to me what is happening.” So, having been sent from the valley of Hebron, he arrived at Shechem.
Iar el i-a spus: Du-te, te rog, să vezi dacă este bine cu fraţii tăi şi bine cu turmele; şi adu-mi cuvânt înapoi. Astfel l-a trimis din valea Hebronului şi a venit la Sihem.
15 And a man found him wandering in a field, and he asked him what he was seeking.
Şi un anumit bărbat l-a găsit şi, iată, el rătăcea în câmp; şi bărbatul l-a întrebat, spunând: Ce cauţi?
16 So he responded: “I seek my brothers. Tell me where they pasture the flocks.”
Iar el a spus: Caut pe fraţii mei; spune-mi te rog, unde îşi pasc ei turmele.
17 And the man said to him: “They have withdrawn from this place. But I heard them saying, ‘Let us go to Dothan.’” Therefore, Joseph continued on after his brothers, and he found them at Dothan.
Şi bărbatul a spus: Au plecat deja de aici; fiindcă i-am auzit spunând: Să mergem la Dotan. Şi Iosif a mers după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan.
18 And, when they had seen him from afar, before he approached them, they decided to kill him.
Şi când l-au văzut de departe, chiar înainte ca el să se apropie de ei, au uneltit împotriva lui să îl ucidă.
19 And they said one to another: “Behold, the dreamer approaches.
Şi au spus unul altuia: Iată, vine acest visător.
20 Come, let us kill him and cast him into the old cistern. And let us say: ‘an evil wild beast has devoured him.’ And then it will become apparent what his dreams will do for him.”
Şi acum, aşadar, veniţi să îl ucidem şi să îl aruncăm în vreo groapă şi vom spune: Ceva fiară rea l-a mâncat; şi vom vedea ce vor deveni visele lui.
21 But Reuben, on hearing this, strove to free him from their hands, and he said:
Şi Ruben a auzit aceasta şi l-a scăpat din mâinile lor; şi a spus: Să nu îl ucidem.
22 “Do not take away his life, nor shed blood. But throw him into this cistern, which is in the wilderness, and so keep your hands harmless.” But he said this, wanting to rescue him from their hands, so as to return him to his father.
Şi Ruben le-a spus: Nu vărsaţi sânge, ci aruncaţi-l în această groapă care este în pustie şi nu puneţi mâna pe el; ca să îl scape din mâinile lor, să îl predea tatălui său din nou.
23 And so, as soon as he came to his brothers, they very quickly stripped him of his tunic, which was ankle-length and woven of many colors,
Şi s-a întâmplat, când Iosif a ajuns la fraţii săi, că l-au dezbrăcat pe Iosif de haina lui, haina pestriţă care era pe el;
24 and they cast him into an old cistern, which held no water.
Şi l-au luat şi l-au aruncat într-o groapă; şi groapa era goală, nu era apă în ea.
25 And sitting down to eat bread, they saw some Ishmaelites, travelers coming from Gilead, with their camels, carrying spices, and resin, and oil of myrrh into Egypt.
Şi au şezut să mănânce pâine şi şi-au ridicat ochii şi au privit şi, iată, o ceată de ismaeliţi a venit din Galaad cu cămilele lor, purtând mirodenii şi balsam şi smirnă, mergând să le coboare în Egipt.
26 Therefore, Judah said to his brothers: “What will it profit us, if we kill our brother and conceal his blood?
Şi Iuda a spus fraţilor săi: Ce folos este dacă ucidem pe fratele nostru şi ascundem sângele lui?
27 It is better that he be sold to the Ishmaelites, and then our hands will not be defiled. For he is our brother and our flesh.” His brothers agreed to his words.
Veniţi şi să îl vindem ismaeliţilor şi să nu lăsăm mâna noastră să fie asupra lui, pentru că el este fratele nostru şi carnea noastră. Şi fraţii lui au fost mulţumiţi.
28 And when the Midianite merchants were passing by, they drew him from the cistern, and they sold him to the Ishmaelites for twenty pieces of silver. And these led him into Egypt.
Atunci au trecut pe acolo negustori madianiţi; şi au tras şi au scos pe Iosif din groapă şi au vândut pe Iosif ismaeliţilor pentru douăzeci de arginţi; iar ei au dus pe Iosif în Egipt.
29 And Reuben, returning to the cistern, did not find the boy.
Şi Ruben s-a întors la groapă; şi, iată, Iosif nu era în groapă; şi el şi-a rupt hainele.
30 And rending his garments, he went to his brothers and said, “The boy is not present, and so where shall I go?”
Şi s-a întors la fraţii săi şi a spus: Copilul nu mai este; iar eu, încotro voi merge?
31 Then they took his tunic, and they dipped it in the blood of a young goat, which they had killed,
Şi au luat haina lui Iosif şi au înjunghiat un ied dintre capre şi au înmuiat haina în sânge;
32 sending those who carried it to their father, and they said: “We found this. See whether it is the tunic of your son or not.”
Şi au trimis haina pestriţă şi au adus-o la tatăl lor; şi au spus: Noi am găsit aceasta, cercetează acum dacă este haina fiului tău sau nu.
33 And when the father acknowledged it, he said: “It is the tunic of my son. An evil wild beast has eaten him; a beast has devoured Joseph.”
Şi a cercetat-o şi a spus: Aceasta este haina fiului meu; o fiară rea l-a mâncat; Iosif este fără îndoială rupt în bucăţi.
34 And tearing his garments, he was clothed in haircloth, mourning his son for a long time.
Şi Iacob şi-a rupt hainele şi a pus pânză de sac peste coapsele lui şi a jelit pentru fiul său multe zile.
35 Then, when all of his sons gathered together to ease their father’s sorrow, he was not willing to accept consolation, but he said: “I will descend in mourning to my son in the underworld.” And while he persevered in weeping, (Sheol h7585)
Şi toţi fiii lui şi toate fiicele lui s-au ridicat să îl mângâie; dar el a refuzat să fie mângâiat; şi a spus: Jelind voi coborî în mormânt la fiul meu. Astfel a plâns tatăl său pentru el. (Sheol h7585)
36 the Midianites in Egypt sold Joseph to Potiphar, a eunuch of Pharaoh, instructor of the soldiers.
Şi madianiţii l-au vândut în Egipt lui Potifar, un ofiţer al lui Faraon şi căpetenia gărzii.
