Proverbs 5
1 [My] son, attend to my wisdom, and apply thine ear to my words;
Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2 that thou mayest keep good understanding, and the discretion of my lips gives thee a charge. Give no heed to a worthless woman;
Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3 for honey drops from the lips of a harlot, who for a season pleases thy palate:
Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4 but afterwards thou wilt find her more bitter than gall, and sharper than a two-edged sword.
Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
5 For the feet of folly lead those who deal with her down to the grave with death; and her steps are not established. (Sheol h7585)
Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol h7585)
6 For she goes not upon the paths of life; but her ways are slippery, and not easily known.
Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7 Now then, [my] son, hear me, and make not my words of none effect.
De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8 Remove thy way far from her; draw not near to the doors of her house:
Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9 lest thou give away thy life to others, and thy substance to the merciless:
Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10 lest strangers be filled with thy strength, and thy labours come into the houses of strangers;
Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11 And thou repent at last, when the flesh of thy body is consumed,
Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12 and thou shalt say, How have I hated instruction, and my heart avoided reproofs!
Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13 I heard not the voice of him that instructed me, and taught me, neither did I apply mine ear.
Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14 I was almost in all evil in the midst of the congregation and assembly.
Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15 Drink waters out of thine own vessels, and out of thine own springing wells.
Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16 Let not waters out of thy fountain be spilt by thee, but let thy waters go into thy streets.
Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17 Let them be only thine own, and let no stranger partake with thee.
Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18 Let thy fountain of water be [truly] thine own; and rejoice with the wife of thy youth.
Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19 Let [thy] loving hart and thy graceful colt company with thee, and let her be considered thine own, and be with thee at all times; for ravished with her love thou shalt be greatly increased.
Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20 Be not intimate with a strange woman, neither fold thyself in the arms of a woman not thine own.
Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21 For the ways of a man are before the eyes of God, and he looks on all his paths.
Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22 Iniquities ensnare a man, and every one is bound in the chains of his own sins.
Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 Such a man dies with the uninstructed; and he is cast forth from the abundance of his own substance, and has perished through folly.
El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
