< Job 7 >

1 Is not the life of man upon earth a state of trial? and his existence as that of a hireling by the day?
Nu este un timp rânduit omului pe pământ? Nu sunt de asemenea zilele lui ca zilele unui angajat?
2 Or as a servant that fears his master, and one who has grasped a shadow? or as a hireling waiting for his pay?
Precum un servitor cu ardoare dorește umbra și cum un angajat așteaptă răsplata muncii sale,
3 So have I also endured months of vanity, and nights of pain have been appointed me.
Așa sunt eu făcut să moștenesc luni de deșertăciune; și nopți obositoare îmi sunt rânduite.
4 Whenever I lie down, I say, When [will it be] day? and whenever I rise up, again [I say] when [will it be] evening? and I am full of pains from evening to morning.
Când mă culc, eu spun: Când mă voi ridica și noaptea să fi trecut? Și sunt sătul de răsuciri până la răsăritul zilei.
5 And my body is covered with loathsome worms; and I waste away, scraping off clods of dust from my eruption.
Carnea mea este îmbrăcată cu viermi și bulgări de țărână; pielea mea este crăpată și a devenit dezgustătoare.
6 And my life is lighter than a word, and has perished in vain hope.
Zilele mele sunt mai iuți decât suveica țesătorului și sunt petrecute fără speranță.
7 Remember then that my life is breath, and mine eye shalt not yet again see good.
Amintește-ți că viața mea este vânt, ochiul meu nu va mai vedea binele.
8 The eye of him that sees me shall not see me [again]: thine eyes are upon me, and I am no more.
Ochiul celui ce m-a văzut nu mă va mai vedea, ochii tăi sunt peste mine și eu nu mai sunt.
9 [I am] as a cloud that is cleared away from the sky: for if a man go down to the grave, he shall not come up again: (Sheol h7585)
Precum norul este mistuit și se împrăștie, tot așa cel ce coboară în mormânt nu va mai urca. (Sheol h7585)
10 and he shall surely not return to his own house, neither shall his place know him any more.
Nu se va mai întoarce la casa lui, nici locul lui nu îl va mai cunoaște.
11 Then neither will I refrain my mouth: I will speak being in distress; being in anguish I will disclose the bitterness of my soul.
De aceea nu îmi voi înfrâna gura; voi vorbi în chinul duhului meu, mă voi plânge în amărăciunea sufletului meu.
12 Am I a sea, or a serpent, that thou hast set a watch over me?
Sunt eu o mare sau o balenă, de ai pus o gardă peste mine?
13 I said that my bed should comfort me, and I would privately counsel with myself on my couch.
Când spun: Patul meu mă va mângâia, culcușul meu îmi va ușura plângerea;
14 Thou scarest me with dreams, and dost terrify me with visions.
Atunci tu mă înspăimânți cu vise și mă îngrozești prin viziuni,
15 Thou wilt separate life from my spirit; and yet [keep] my bones from death.
Astfel că sufletul meu alege strangulare și moarte mai degrabă decât viața mea.
16 For I shall not live for ever, that I should patiently endure: depart from me, for my life [is] vain.
Sunt scârbit de ea; nu voi trăi întotdeauna; lasă-mă în pace, căci zilele mele sunt deșertăciune.
17 For what is man, that thou hast magnified him? or that thou givest heed to him?
Ce este omul să îl preamărești? Și să îți apleci inima peste el?
18 Wilt thou visit him till the morning, and judge him till [the time of] rest?
Și să îl cercetezi în fiecare dimineață și să îl încerci în fiecare clipă?
19 How long dost thou not let me alone, nor let me go, until I shall swallow down my spittle?
Cât timp nu te vei depărta de mine, nici nu mă vei lăsa în pace până ce îmi voi fi înghițit scuipatul?
20 If I have sinned, what shall I be able to do, O thou that understandest the mind of men? why hast thou made me as thine accuser, and [why] am I a burden to thee?
Am păcătuit, ce să îți fac, păzitorule de oameni? De ce m-ai pus ca semn împotriva ta, astfel încât sunt o povară pentru mine însumi?
21 Why hast thou not forgotten my iniquity, and purged my sin? but now I shall depart to the earth; and in the morning I am no more.
Și de ce nu îmi ierți fărădelegea și nu îmi iei nelegiuirea? Căci acum voi dormi în țărână; și mă vei căuta dimineața, dar nu voi mai fi.

< Job 7 >