Job 4
1 And Eliphaz the Temanite made answer and said,
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 If one says a word, will it be a weariness to you? but who is able to keep from saying what is in his mind?
Dacă încercăm să vorbim îndeaproape cu tine, vei fi mâhnit? Dar cine se poate opri de la a vorbi?
3 Truly, you have been a helper to others, and you have made feeble hands strong;
Iată, tu ai instruit pe mulți și ai întărit mâinile slabe.
4 He who was near to falling has been lifted up by your words, and you have given strength to bent knees.
Cuvintele tale au susținut pe cel ce cădea și ai întărit genunchii slabi.
5 But now it has come on you and it is a weariness to you; you are touched by it and your mind is troubled.
Dar acum aceasta a venit peste tine și leșini; te atinge și ești tulburat.
6 Is not your fear of God your support, and your upright way of life your hope?
Nu este aceasta teama ta, încrederea ta, speranța ta și integritatea căilor tale?
7 Have you ever seen destruction come to an upright man? or when were the god-fearing ever cut off?
Amintește-ți, te rog, cine a pierit vreodată, fiind nevinovat? Sau unde au fost stârpiți cei drepți?
8 What I have seen is that those by whom trouble has been ploughed, and evil planted, get the same for themselves.
După cum am văzut, cei ce ară nelegiuire și seamănă stricăciune, seceră aceleași lucruri.
9 By the breath of God destruction takes them, and by the wind of his wrath they are cut off.
Prin pufnirea lui Dumnezeu ei pier și prin suflarea nărilor sale sunt mistuiți.
10 Though the noise of the lion and the sounding of his voice, may be loud, the teeth of the young lions are broken.
Răcnetul leului și vocea leului feroce și dinții leilor tineri, sunt frânte.
11 The old lion comes to his end for need of food, and the young of the she-lion go wandering in all directions.
Leul bătrân piere din lipsă de pradă și puii leoaicei tari sunt împrăștiați peste tot.
12 A word was given to me secretly, and the low sound of it came to my ears.
Acum un lucru mi-a fost adus în ascuns și urechea mea a primit puțin din acesta.
13 In troubled thoughts from visions of the night, when deep sleep comes on men,
În gândurile din viziunile nopții, când somn adânc cade peste oameni,
14 Fear came on me and shaking, and my bones were full of trouble;
Teamă a venit asupra mea și cutremur, care a făcut toate oasele mele să tremure.
15 And a breath was moving over my face; the hair of my flesh became stiff:
Atunci un duh a trecut înaintea feței mele; părul cărnii mele s-a zbârlit;
16 Something was present before me, but I was not able to see it clearly; there was a form before my eyes: a quiet voice came to my ears, saying:
A stat pe loc, dar nu i-am putut distinge forma; o imagine a fost înaintea ochilor mei, era liniște și am auzit o voce, spunând:
17 May a man be upright before God? or a man be clean before his Maker?
Să fie omul muritor mai drept decât Dumnezeu? Să fie un om mai pur decât făcătorul său?
18 Truly, he puts no faith in his servants, and he sees error in his angels;
Iată, el nu și-a pus încrederea în servitorii săi; și pe îngerii săi i-a acuzat de nebunie.
19 How much more those living in houses of earth, whose bases are in the dust! They are crushed more quickly than an insect;
Cu cât mai puțin în cei ce locuiesc în case de lut, a căror temelie este în țărână, care sunt zdrobite înaintea moliei?
20 Between morning and evening they are completely broken; they come to an end for ever, and no one takes note.
Ei sunt nimiciți de dimineața până seara, ei pier pentru totdeauna fără ca cineva să ia aminte.
21 If their tent-cord is pulled up, do they not come to an end, and without wisdom?
Nu va dispărea măreția care este în ei? Ei mor, chiar fără înțelepciune.
