1 Kings 8

1 Then Solomon sent for all the responsible men of Israel, and all the chiefs of the tribes, and the heads of families of the children of Israel, to come to him in Jerusalem to take the ark of the Lord's agreement up out of the town of David, which is Zion.

Atunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel şi pe toţi capii triburilor, pe mai marii părinţilor copiilor lui Israel, la împăratul Solomon în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului DOMNULUI din cetatea lui David, care este Sionul.

2 And all the men of Israel came together to King Solomon at the feast, in the month Ethanim, the seventh month.

Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la împăratul Solomon la sărbătoarea din luna Etanim, care este luna a şaptea.

3 And all the responsible men of Israel came, and the priests took up the ark.

Şi toţi bătrânii lui Israel au venit şi preoţii au ridicat chivotul.

4 They took up the ark of the Lord, and the Tent of meeting, and all the holy vessels which were in the Tent; all these the priests and the Levites took up.

Şi au adus chivotul DOMNULUI şi tabernacolul întâlnirii şi toate vasele sfinte care erau în tabernacol, preoţii şi leviţii le-au urcat pe toate.

5 And King Solomon and all the men of Israel who had come together there, were with him before the ark, making offerings of sheep and oxen more than might be numbered.

Şi împăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel, care s-au adunat la el, erau cu el înaintea chivotului, sacrificând oi şi boi, care nu puteau fi spuse nici numărate datorită mulţimii.

6 And the priests took the ark of the agreement of the Lord and put it in its place in the inner room of the house, in the most holy place, under the wings of the winged ones.

Şi preoţii au adus chivotul legământului DOMNULUI la locul său, în oracolul casei, la locul preasfânt, sub aripile heruvimilor.

7 For their wings were outstretched over the place where the ark was, covering the ark and its rods.

Fiindcă heruvimii îşi întindeau cele două aripi ale lor peste locul chivotului şi heruvimii acopereau chivotul şi drugii lui pe deasupra.

8 The rods were so long that their ends were seen from the holy place, in front of the inmost room; but they were not seen from outside: and there they are to this day.

Şi ei au tras drugii, încât capetele drugilor erau văzute în locul sfânt înaintea oracolului şi nu erau văzute în exterior; şi acolo sunt până în această zi.

9 There was nothing in the ark but the two flat stones which Moses put there at Horeb, where the Lord made an agreement with the children of Israel when they came out of the land of Egypt.

Nu era nimic în chivot în afară de cele două table de piatră, pe care Moise le pusese acolo la Horeb, când DOMNUL a făcut un legământ cu copiii lui Israel, după ce au ieşit din ţara Egiptului.

10 Now when the priests had come out of the holy place, the house of the Lord was full of the cloud,

Şi s-a întâmplat, când preoţii au ieşit din locul sfânt, că norul a umplut casa DOMNULUI,

11 So that the priests were not able to keep their places to do their work because of the cloud, for the house of the Lord was full of the glory of the Lord.

Astfel încât preoţii nu au putut să stea să servească din cauza norului, pentru că gloria DOMNULUI a umplut casa DOMNULUI.

12 Then Solomon said, O Lord, to the sun you have given the heaven for a living-place, but your living-place was not seen by men;

Atunci Solomon a vorbit: DOMNUL a spus că va locui în întunericul gros.

13 So I have made for you a living-place, a house in which you may be for ever present.

Eu ţi-am construit, într-adevăr, o casă de locuit, un loc întemeiat pentru tine ca să locuieşti pentru totdeauna.

14 Then, turning his face about, the king gave a blessing to all the men of Israel; and they were all on their feet together.

Şi împăratul şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel; (şi toată adunarea lui Israel stătea în picioare; )

15 And he said, Praise be to the Lord, the God of Israel, who himself gave his word to David my father, and with his strong hand has made his word come true, saying,

Şi el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, şi cu mâna sa a împlinit, zicând:

16 From the day when I took my people Israel out of Egypt, no town in all the tribes of Israel has been marked out by me for the building of a house for the resting-place of my name; but I made selection of David to be king over my people Israel.

Din ziua în care am scos pe poporul meu Israel din Egipt, nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel pentru a construi o casă, ca numele meu să fie acolo; ci am ales pe David să fie peste poporul meu Israel.

17 Now it was in the heart of David my father to put up a house for the name of the Lord, the God of Israel.

Şi a fost în inima lui David, tatăl meu, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeului lui Israel.

18 But the Lord said to David my father, You did well to have in your heart the desire to make a house for my name;

Şi DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deoarece a fost în inima ta să construieşti o casă numelui meu, ai făcut bine că aceasta a fost în inima ta.

19 But you yourself will not be the builder of my house; but your son, the offspring of your body, he it is who will put up a house for my name.

Totuşi nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieşi din coapsele tale, el va construi casa pentru numele meu.

20 And the Lord has made his word come true; for I have taken my father David's place on the seat of the kingdom of Israel, as the Lord gave his word; and I have made a house for the name of the Lord, the God of Israel.

Şi DOMNUL a împlinit cuvântul său pe care l-a spus şi eu sunt înălţat în locul lui David, tatăl meu, şi şed pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, şi am construit o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.

21 In it I have made a place for the ark, in which is the agreement which the Lord made with our fathers, when he took them out of the land of Egypt.

Şi am aşezat acolo un loc pentru chivot, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu părinţii noştri, când i-a scos din ţara Egiptului.

22 Then Solomon took his place before the altar of the Lord, all the men of Israel being present, and stretching out his hands to heaven,

Şi Solomon a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI, în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi şi-a întins mâinile spre cer;

23 Said, O Lord, the God of Israel, there is no God like you in heaven or on the earth; keeping faith and mercy unchanging for your servants, while they go in your ways with all their hearts.

Şi a spus: DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ţie, în ceruri deasupra, sau pe pământ dedesubt, care păzeşti legământul şi mila faţă de servitorii tăi care umblă înaintea ta cu toată inima lor;

24 And you have kept the word which you gave to your servant David, my father; with your mouth you said it and with your hand you have made it come true this day.

Care ai ţinut faţă de servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; tu ai vorbit de asemenea cu gura ta şi ai împlinit aceasta cu mâna ta, precum este în această zi.

25 So now, O Lord, the God of Israel, let your word to your servant David, my father, come true, when you said, You will never be without a man to take his place on the seat of the kingdom of Israel before me, if only your children give attention to their ways, walking before me as you have done.

De aceea acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ţine faţă de servitorul tău David, tatăl meu, ce i-ai promis, spunând: Nu îţi va lipsi un bărbat înaintea feţei mele pentru a şedea pe tronul lui Israel; numai dacă vor lua seama copiii tăi la calea lor, ca să umble înaintea mea precum ai umblat tu înaintea mea.

26 So now, O God of Israel, it is my prayer that you will make your word come true which you said to your servant David, my father.

Şi acum, Dumnezeul lui Israel, să se adeverească, te rog, cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău David, tatăl meu.

27 But is it truly possible that God may be housed on earth? see, heaven and the heaven of heavens are not wide enough to be your resting-place; how much less this house which I have made!

Dar va locui Dumnezeu, într-adevăr, pe pământ? Iată, cerul şi cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu cât mai puţin această casă pe care am construit-o?

28 Still, let your heart be turned to the prayer of your servant, O Lord God, and to his prayer for grace; give ear to the cry and the prayer which your servant sends up to you this day;

Totuşi dă atenţie la rugăciunea servitorului tău şi la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare la strigătul şi rugăciunea cu care se roagă servitorul tău înaintea ta în această zi;

29 That your eyes may be open to this house night and day, to this place of which you have said, My name will be there; hearing the prayer which your servant may make, turning to this place.

Ca ochii tăi să fie deschişi spre această casă noapte şi zi, spre locul despre care ai spus: Numele meu va fi acolo, ca să dai ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o va face spre locul acesta.

30 Give ear to the prayers of your servant, and the prayers of your people Israel, when they make their prayers, turning to this place; give ear in heaven your living-place, and hearing, have mercy.

Şi dă ascultare la cererea servitorului tău şi a poporului tău, Israel, când se vor ruga spre locul acesta; şi ascultă din cer, locul locuinţei tale; şi ascultă şi iartă.

31 If a man does wrong to his neighbour, and has to take an oath, and comes before your altar to take his oath in this house:

Dacă vreun om încalcă legea împotriva aproapelui său şi un jurământ este pus asupra lui pentru a-l face să jure şi jurământul vine înaintea altarului tău în această casă,

32 Then let your ear be open in heaven, and be the judge of your servants, giving your decision against the wrongdoer, so that punishment for his sins may come on his head; and, by your decision, keeping from evil him who has done no wrong.

Atunci ascultă din cer şi înfăptuieşte şi judecă pe servitorii tăi, condamnând pe cel stricat, pentru a aduce calea lui asupra capului său; şi declarând drept pe cel drept, pentru a-i da conform dreptăţii lui.

33 When your people Israel are overcome in war, because of their sin against you; if they are turned to you again, honouring your name, making prayers to you and requesting your grace in this house:

Când poporul tău, Israel, este bătut înaintea duşmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta şi se vor întoarce din nou la tine şi vor mărturisi numele tău şi se vor ruga şi îţi vor face cerere în această casă,

34 Then give ear in heaven, and let the sin of your people Israel have forgiveness, and take them back again into the land which you gave to their fathers.

Atunci ascultă din cer şi iartă păcatul poporului tău, Israel, şi adu-i din nou în ţara pe care ai dat-o părinţilor lor.

35 When heaven is shut up and there is no rain, because of their sin against you; if they make prayers with their faces turned to this place, honouring your name and turning away from their sin when you send trouble on them:

Când cerul va fi închis şi nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre locul acesta şi vor mărturisi numele tău şi se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui,

36 Then give ear in heaven, so that the sin of your servants, and of your people Israel, may have forgiveness, when you make clear to them the good way in which they are to go; and send rain on your land which you have given to your people for their heritage.

Atunci ascultă din cer şi iartă păcatul servitorilor tăi şi al poporului tău, Israel, ca să îi înveţi calea cea bună pe care ar trebui să umble şi dă ploaie peste ţara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moştenire.

37 If there is no food in the land, or if there is disease, or if the fruits of the earth are damaged through heat or water, locust or worm; if their towns are shut in by their attackers; whatever trouble, whatever disease there may be:

Dacă este în ţară foamete, dacă este ciumă, tăciune în grâu, mană, lăcustă, sau dacă este omidă, dacă duşmanul lor îi asediază în ţara cetăţilor lor, orice plagă, orice boală ar fi,

38 Whatever prayer or request for your grace is made by any man, or by all your people Israel, whatever his trouble may be, whose hands are stretched out to this house:

Orice rugăciune şi cerere este făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când îşi vor cunoaşte, fiecare om plaga inimii lui, şi îşi vor întinde mâinile spre această casă,

39 Give ear in heaven your living-place, acting in mercy; and give to every man whose secret heart is open to you, the reward of all his ways; for you, and you only, have knowledge of the hearts of all the children of men:

Atunci ascultă din cer, locul locuinţei tale, şi iartă şi înfăptuieşte şi dă fiecărui om conform căilor lui, a cărui inimă o cunoşti; (pentru că tu, numai tu, cunoşti inimile tuturor copiilor oamenilor),

40 So that they may give you worship all the days of their life in the land which you gave to our fathers.

Ca ei să se teamă de tine în toate zilele cât trăiesc în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri.

41 And as for the man from a strange land, who is not of your people Israel; when he comes from a far country because of the glory of your name:

Mai mult, referitor la un străin, care nu este din poporul tău, Israel, ci vine dintr-o ţară îndepărtată de dragul numelui tău,

42 (For they will have news of your great name and your strong hand and your out-stretched arm; ) when he comes to make his prayer, turning to this house:

(Pentru că vor auzi de numele tău mare şi de mâna ta puternică şi de braţul tău întins), când va veni şi se va ruga spre această casă,

43 Give ear in heaven your living-place, and give him his desire, whatever it may be; so that all the peoples of the earth may have knowledge of your name, worshipping you as do your people Israel, and that they may see that this house which I have put up is truly named by your name.

Ascultă din cer, locul locuinţei tale, şi înfăptuieşte conform cu tot ce strigă străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău, pentru a se teme de tine, precum face poporul tău, Israel; şi ei să ştie că această casă, pe care am zidit-o eu, este chemată după numele tău.

44 If your people go out to war against their attackers, by whatever way you may send them, if they make their prayer to the Lord, turning their faces to this town of yours and to this house which I have made for your name:

Dacă poporul tău iese la bătălie împotriva duşmanului său, oriunde îi vei trimite, şi se vor ruga DOMNULUI spre cetatea pe care tu ai ales-o, şi spre casa pe care eu am zidit-o pentru numele tău,

45 Give ear in heaven to their prayer and their cry for grace, and see right done to them.

Atunci ascultă din cer rugăciunea lor şi cererea lor şi susţine cauza lor.

46 If they do wrong against you, (for no man is without sin, ) and you are angry with them and give them up into the power of those who are fighting against them, so that they take them away as prisoners into a strange land, far off or near;

Dacă ei vor păcătui împotriva ta (pentru că nu este om care să nu păcătuiască) şi tu te vei mânia pe ei şi îi vei da duşmanului, astfel încât ei îi vor duce captivi în ţara duşmanului, departe sau aproape;

47 And if they take thought, in the land where they are prisoners, and are turned again to you, crying out in prayer to you in that land, and saying, We are sinners, we have done wrong, we have done evil;

Totuşi dacă vor pune la inimă, în ţara în care au fost duşi captivi, şi se pocăiesc şi îţi fac cerere în ţara celor care i-au dus captivi, spunând: Am păcătuit, ne-am purtat pervers, am făcut stricăciune;

48 And with all their heart and soul are turned again to you, in the land of those who took them prisoners, and make their prayer to you, turning their eyes to this land which you gave to their fathers, and to the town which you took for yourself, and the house which I made for your name:

Şi astfel se întorc la tine cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor, în ţara duşmanilor lor, care i-au dus captivi şi se vor ruga ţie spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, cetatea pe care tu ai ales-o şi casa pe care am construit-o pentru numele tău;

49 Then give ear to their prayer and to their cry in heaven your living-place, and see right done to them;

Atunci ascultă rugăciunea lor şi cererea lor din cer, locul locuinţei tale, şi susţine cauza lor,

50 Answering with forgiveness the people who have done wrong against you, and overlooking the evil which they have done against you; let those who made them prisoners be moved with pity for them, and have pity on them;

Şi iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta şi toate fărădelegile lor, prin care au încălcat legea împotriva ta, şi dă-le mângâiere înaintea celor care i-au dus captivi, ca să îi mângâie;

51 For they are your people and your heritage, which you took out of Egypt, out of the iron fireplace;

Pentru că ei sunt poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai scos-o din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier;

52 Let your eyes be open to your servant's prayer for grace and to the prayer of your people Israel, hearing them when their cry comes to you.

Fie ochii tăi deschişi la cererea servitorului tău şi la cererea poporului tău Israel, ca să le dai ascultare în tot ceea ce ei strigă către tine.

53 For you made them separate from all the peoples of the earth, to be your heritage, as you said by Moses your servant, when you took our fathers out of Egypt, O Lord God.

Pentru că tu i-ai separat dintre toate popoarele pământului, pentru a fi moştenirea ta, precum ai vorbit prin mâna servitorului tău, Moise, când ai scos pe părinţii noştri din Egipt, Doamne DUMNEZEULE.

54 Then Solomon, after making all these prayers and requests for grace to the Lord, got up from his knees before the altar of the Lord, where his hands had been stretched out in prayer to heaven;

Şi s-a întâmplat, că atunci când Solomon a terminat să se roage toată rugăciunea şi cererea către DOMNUL, că el s-a ridicat dinaintea altarului DOMNULUI, unde era îngenuncheat pe genunchii săi cu mâinile întinse către cer.

55 And, getting on his feet, he gave a blessing to all the men of Israel, saying with a loud voice,

Şi a stat în picioare şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel cu voce tare, spunând:

56 Praise be to the Lord who has given rest to his people Israel, as he gave them his word to do; every word of all his oath, which he gave by the hand of Moses his servant, has come true.

Binecuvântat fie DOMNUL, care a dat odihnă poporului său, Israel, conform cu toate câte a promis; nu a lipsit niciun cuvânt din toată promisiunea bună, pe care a promis-o prin mâna servitorului său, Moise.

57 Now may the Lord our God be with us as he was with our fathers; let him never go away from us or give us up;

DOMNUL Dumnezeul nostru să fie cu noi, precum a fost cu părinţii noştri; să nu ne lase, nici să nu ne părăsească;

58 Turning our hearts to himself, guiding us to go in all his ways, to keep his orders and his laws and his decisions, which he gave to our fathers.

Ca să ne aplece inimile spre el, pentru a umbla în toate căile lui şi pentru a păzi poruncile lui şi statutele lui şi judecăţile lui, pe care le-a poruncit părinţilor noştri.

59 And may these my words, the words of my prayer to the Lord, be before the Lord our God day and night, so that he may see right done to his servant and to his people Israel, day by day as we have need.

Şi aceste cuvinte ale mele, cu care am făcut cerere înaintea DOMNULUI, să fie aproape de DOMNUL Dumnezeul nostru ziua şi noaptea, ca să susţină cauza servitorului său şi cauza poporului său, Israel, precum va cere acest lucru;

60 So that all the peoples of the earth may see that the Lord is God, and there is no other.

Ca să cunoască toate popoarele pământului că DOMNUL este Dumnezeu şi că nu este nimeni altul.

61 Then let your hearts be without sin before the Lord our God, walking in his laws and keeping his orders as at this day.

Inima voastră de aceea, să fie desăvârşită cu DOMNUL Dumnezeul nostru, pentru a umbla în statutele lui şi pentru a păzi poruncile lui, ca în această zi.

62 Now the king, and all Israel with him, were making offerings before the Lord.

Şi împăratul şi tot Israelul cu el au oferit sacrificiu înaintea DOMNULUI.

63 And Solomon gave to the Lord for peace-offerings, twenty-two thousand oxen and a hundred and twenty thousand sheep. So the king and all the children of Israel kept the feast of the opening of the Lord's house.

Şi Solomon a oferit un sacrificiu de ofrande de pace, pe care l-a oferit DOMNULUI, douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au dedicat împăratul şi toţi copiii lui Israel, casa DOMNULUI.

64 The same day the king made holy the middle of the open square in front of the house of the Lord, offering there the burned offering and the meal offering and the fat of the peace-offerings; for there was not room on the brass altar of the Lord for the burned offerings and the meal offerings and the fat of the peace-offerings.

În aceeaşi zi împăratul a sfinţit mijlocul curţii care era în faţa casei DOMNULUI, pentru că acolo a adus ofrande arse şi daruri de mâncare şi grăsimea ofrandelor de pace, pentru că altarul de aramă, care era înaintea DOMNULUI, era prea mic ca să primească ofrandele arse şi darurile de mâncare şi grăsimea ofrandelor de pace.

65 So Solomon and all Israel with him, a very great meeting, (for the people had come together from the way into Hamath to the river of Egypt, ) kept the feast at that time before the Lord our God, for two weeks, even fourteen days.

Şi atunci Solomon şi tot Israelul cu el a ţinut o sărbătoare, o mare adunare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului, înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, şapte zile şi şapte zile, paisprezece zile.

66 And on the eighth day he sent the people away, and, blessing the king, they went to their tents full of joy and glad in their hearts, because of all the good which the Lord had done to David his servant and to Israel his people.

În ziua a opta a trimis poporul; şi ei au binecuvântat pe împărat şi au mers la corturile lor bucuroşi şi veseli în inimă pentru tot binele pe care DOMNUL îl făcuse servitorului său, David, şi lui Israel, poporul său.