1 Kings 10
1 Now the queen of Sheba, hearing great things of Solomon, came to put his wisdom to the test with hard questions.
Şi când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în lucruri referitoare la numele DOMNULUI, a venit să îl încerce cu întrebări grele.
2 And she came to Jerusalem with a very great train, with camels weighted down with spices, and stores of gold and jewels: and when she came to Solomon she had talk with him of everything in her mind.
Şi a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur, şi cu pietre preţioase; şi când a venit la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.
3 And Solomon gave her answers to all her questions; there was no secret which the king did not make clear to her.
Şi Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; nu a fost niciun lucru ascuns pentru împărat, pe care să nu i-l fi spus.
4 And when the queen of Sheba had seen all the wisdom of Solomon, and the house which he had made,
Şi când împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care el o construise,
5 And the food at his table, and all his servants seated there, and those who were waiting on him in their places, and their robes, and his wine-servants, and the burned offerings which he made in the house of the Lord, there was no more spirit in her.
Şi mâncarea de la masa lui şi ţinuta servitorilor lui şi atenţia servitorilor lui şi hainele lor şi paharnicii lui şi urcuşul lui pe care urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.
6 And she said to the king, The account which was given to me in my country of your acts and your wisdom was true.
Şi a spus împăratului: A fost adevărată vorbirea pe care am auzit-o în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta.
7 But I had no faith in what was said about you, till I came and saw for myself; and now I see that it was not half the story; your wisdom and your wealth are much greater than they said.
Totuşi, nu am crezut aceste cuvinte, până când am venit şi ochii mei au văzut; şi, iată, nici jumătate nu mi s-a spus, înţelepciunea ta şi prosperitatea ta întrec faima despre care am auzit.
8 Happy are your wives, happy are these your servants whose place is ever before you, hearing your words of wisdom.
Ferice de oamenii tăi, ferice de aceşti servitori ai tăi, care stau în picioare continuu înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta.
9 May the Lord your God be praised, whose pleasure it was to put you on the seat of the kingdom of Israel; because the Lord's love for Israel is eternal, he has made you king, to be their judge in righteousness.
Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care şi-a găsit plăcere în tine, ca să te pună pe tronul lui Israel, pentru că DOMNUL a iubit pe Israel pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat, pentru a face judecată şi dreptate.
10 And she gave the king a hundred and twenty talents of gold, and a great store of spices and jewels: never again was such a wealth of spices seen as that which the queen of Sheba gave King Solomon.
Şi ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre preţioase; nu a mai venit o atât de mare abundenţă de mirodenii ca cele pe care împărăteasa din Seba le-a dat împăratului Solomon.
11 And the sea-force of Hiram, in addition to gold from Ophir, came back with much sandal-wood and jewels.
Şi de asemenea flota lui Hiram, care aducea aur din Ofir, a adus din Ofir foarte mult lemn de santal şi pietre preţioase.
12 And from the sandal-wood the king made pillars for the house of the Lord, and for the king's house, and instruments of music for the makers of melody: never has such sandal-wood been seen to this day.
Şi împăratul a făcut, din lemnele de santal, stâlpi pentru casa DOMNULUI şi pentru casa împăratului, harpe de asemenea şi psalterioane pentru cântăreţi; nu a venit astfel de lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în această zi.
13 And King Solomon gave the queen of Sheba all her desire, whatever she made request for, in addition to what he gave her freely from the impulse of his heart. So she went back to her country, she and her servants.
Şi împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, în afară de ceea ce i-a dat Solomon din darul lui împărătesc. Astfel, ea s-a întors şi a plecat în ţara ei, ea şi servitorii ei.
14 Now the weight of gold which came to Solomon in one year was six hundred and sixty-six talents;
Şi greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
15 In addition to what came to him from the business of the traders, and from all the kings of the Arabians, and from the rulers of the country.
În afară de ce avea de la comercianţi şi din comerţul comercianţilor de mirodenii şi de la toţi împăraţii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.
16 And Solomon made two hundred body-covers of hammered gold, every one having six hundred shekels of gold in it.
Şi împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut, şase sute de şekeli de aur au intrat la o pavăză.
17 And he made three hundred smaller body-covers of hammered gold, with three pounds of gold in every cover: and the king put them in the house of the Woods of Lebanon.
Şi el a făcut trei sute de scuturi de aur bătut, a folosit trei mine de aur la un scut; şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului.
18 Then the king made a great ivory seat, plated with the best gold.
Mai mult, împăratul a făcut un tron mare de fildeş şi l-a placat cu cel mai bun aur.
19 There were six steps going up to it, and the top of it was round at the back, there were arms on the two sides of the seat, and two lions by the side of the arms;
Tronul avea şase trepte şi vârful tronului era rotund pe dinapoia sa; şi erau rezemători de fiecare parte a locului de şezut şi doi lei stăteau lângă rezemători.
20 And twelve lions were placed on the one side and on the other side on the six steps: there was nothing like it in any kingdom.
Şi doisprezece lei stăteau acolo de o parte şi de alta pe cele şase trepte; nu era făcut ceva asemănător în nicio împărăţie.
21 And all King Solomon's drinking-vessels were of gold, and all the vessels of the house of the Woods of Lebanon were of the best gold; not one was of silver, for no one gave a thought to silver in the days of King Solomon.
Şi toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele casei pădurii Libanului erau de aur pur; niciunul nu era de argint, care era socotit ca nimic în zilele lui Solomon.
22 For the king had Tarshish-ships at sea with the ships of Hiram; once every three years the Tarshish-ships came with gold and silver and ivory and monkeys and peacocks.
Pentru că împăratul avea pe mare o flotă din Tarsis cu flota lui Hiram; o dată la trei ani venea flota de corăbii din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş şi maimuţe şi păuni.
23 And King Solomon was greater than all the kings of the earth in wealth and in wisdom.
Astfel împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi în înţelepciune.
24 And from all over the earth they came to see Solomon and to give ear to his wisdom, which God had put in his heart.
Şi tot pământul căuta faţa lui Solomon, pentru a auzi înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.
25 And everyone took with him an offering, vessels of silver and vessels of gold, and robes, and coats of metal, and spices, and horses, and beasts of transport, regularly year by year.
Şi fiecare îşi aducea darul său: vase de argint şi vase de aur şi haine şi arme şi mirodenii şi cai şi catâri, o măsură an de an.
26 And Solomon got together war-carriages and horsemen; he had one thousand, four hundred carriages and twelve thousand horsemen, whom he kept, some in the carriage-towns and some with the king at Jerusalem.
Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; şi a avut o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde se ţineau carele şi în Ierusalim, cu împăratul.
27 And the king made silver as common as stones in Jerusalem and cedars like the sycamore-trees of the lowlands in number.
Şi împăratul a făcut argintul la Ierusalim să fie ca pietrele şi cedrii i-a făcut să fie ca sicomorii care sunt în vale, din abundenţă.
28 And Solomon's horses came from Egypt and from Kue; the king's traders got them at a price from Kue.
Şi Solomon a avut cai aduşi din Egipt şi in împletit; comercianţii împăratului primeau inul împletit cu un preţ.
29 A war-carriage might be got from Egypt for six hundred shekels of silver, and a horse for a hundred and fifty; they got them at the same rate for all the kings of the Hittites and the kings of Aram.
Şi un car venea şi ieşea din Egipt pentru şase sute de şekeli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci; şi astfel pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei, au adus acestea prin mijloacele lor.
