< Proverbs 5 >
1 My son, pay attention to my wisdom; incline your ear to my insight,
Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2 that you may maintain discretion and your lips may preserve knowledge.
Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3 Though the lips of the forbidden woman drip honey and her speech is smoother than oil,
Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4 in the end she is bitter as wormwood, sharp as a double-edged sword.
Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
5 Her feet go down to death; her steps lead straight to Sheol. (Sheol )
Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol )
6 She does not consider the path of life; she does not know that her ways are unstable.
Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7 So now, my sons, listen to me, and do not turn aside from the words of my mouth.
De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8 Keep your path far from her; do not go near the door of her house,
Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9 lest you concede your vigor to others, and your years to one who is cruel;
Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10 lest strangers feast on your wealth, and your labors enrich the house of a foreigner.
Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11 At the end of your life you will groan when your flesh and your body are spent,
Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12 and you will say, “How I hated discipline, and my heart despised reproof!
Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13 I did not listen to the voice of my teachers or incline my ear to my mentors.
Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14 I am on the brink of utter ruin in the midst of the whole assembly.”
Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15 Drink water from your own cistern, and running water from your own well.
Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16 Why should your springs flow in the streets, your streams of water in the public squares?
Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17 Let them be yours alone, never to be shared with strangers.
Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18 May your fountain be blessed, and may you rejoice in the wife of your youth:
Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19 A loving doe, a graceful fawn— may her breasts satisfy you always; may you be captivated by her love forever.
Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20 Why be captivated, my son, by an adulteress, or embrace the bosom of a stranger?
Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21 For a man’s ways are before the eyes of the LORD, and the LORD examines all his paths.
Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22 The iniquities of a wicked man entrap him; the cords of his sin entangle him.
Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 He dies for lack of discipline, led astray by his own great folly.
El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.