Leviticus 19
1 Then the LORD said to Moses,
Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, zicând:
2 “Speak to the whole congregation of Israel and tell them: Be holy because I, the LORD your God, am holy.
Vorbește întregii adunări a copiilor lui Israel și spune-le: Să fiți sfinți, pentru că eu DOMNUL Dumnezeul vostru sunt sfânt.
3 Each of you must respect his mother and father, and you must keep My Sabbaths. I am the LORD your God.
Fiecare om să se teamă de mama sa și de tatăl său și să țineți sabatele mele: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
4 Do not turn to idols or make for yourselves molten gods. I am the LORD your God.
Nu vă întoarceți la idoli, nici să nu vă faceți dumnezei turnați: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
5 When you sacrifice a peace offering to the LORD, you shall offer it for your acceptance.
Și dacă aduceți un sacrificiu al ofrandelor de pace DOMNULUI, să îl aduceți din propria voastră voie bună.
6 It shall be eaten on the day you sacrifice it, or on the next day; but what remains on the third day must be burned up.
Să fie mâncat în aceeași zi în care îl aduceți și a doua zi; și dacă ar rămâne până în a treia zi, să fie ars în foc.
7 If any of it is eaten on the third day, it is tainted and will not be accepted.
Și dacă se mănâncă din el în a treia zi, este urâciune; să nu fie acceptat.
8 Whoever eats it will bear his iniquity, for he has profaned what is holy to the LORD. That person must be cut off from his people.
De aceea oricine care îl mănâncă va purta nelegiuirea sa, deoarece a spurcat lucrul sfințit al DOMNULUI; și acel suflet să fie stârpit din mijlocul poporului său.
9 When you reap the harvest of your land, you are not to reap to the very edges of your field or gather the gleanings of your harvest.
Și când secerați secerișul pământului vostru, să nu seceri în întregime colțurile câmpului tău, nici să nu aduni spicele căzute după secerișul tău.
10 You must not strip your vineyard bare or gather its fallen grapes. Leave them for the poor and the foreigner. I am the LORD your God.
Și să nu îți cureți via de boabele căzute, nici să nu strângi fiecare ciorchine din via ta; să le lași pentru cel sărac și pentru cel străin: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
11 You must not steal. You must not lie or deceive one another.
Să nu furați, nici să nu vă purtați cu falsitate, nici să nu vă mințiți unul pe celălalt.
12 You must not swear falsely by My name and so profane the name of your God. I am the LORD.
Și să nu jurați fals pe numele meu; nici să nu pângărești numele Dumnezeului tău: Eu sunt DOMNUL.
13 You must not defraud your neighbor or rob him. You must not withhold until morning the wages due a hired hand.
Să nu escrochezi pe aproapele tău, nici să nu îl jefuiești; plățile celui angajat cu ziua să nu rămână la tine toată noaptea până dimineața.
14 You must not curse the deaf or place a stumbling block before the blind, but you shall fear your God. I am the LORD.
Să nu blestemi pe cel surd, nici să nu pui o piatră de poticnire înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
15 You must not pervert justice; you must not show partiality to the poor or favoritism to the rich; you are to judge your neighbor fairly.
Să nu faceți nedreptate în judecată; să nu părtinești pe sărac, nici să nu onorezi persoana celui puternic, ci în dreptate să judeci pe aproapele tău.
16 You must not go about spreading slander among your people. You must not endanger the life of your neighbor. I am the LORD.
Să nu mergi încolo și încoace ca un bârfitor în mijlocul poporului tău, nici să nu stai împotriva sângelui aproapelui tău: Eu sunt DOMNUL.
17 You must not harbor hatred against your brother in your heart. Directly rebuke your neighbor, so that you will not incur guilt on account of him.
Să nu urăști pe fratele tău în inima ta; să mustri în vreun fel pe aproapele tău și să nu permiți păcat asupra lui.
18 Do not seek revenge or bear a grudge against any of your people, but love your neighbor as yourself. I am the LORD.
Să nu te răzbuni, nici să nu porți vreo pică împotriva copiilor din poporul tău, ci să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți: Eu sunt DOMNUL.
19 You are to keep My statutes. You shall not crossbreed two different kinds of livestock; you shall not sow your fields with two kinds of seed; and you shall not wear clothing made of two kinds of material.
Să țineți statutele mele. Să nu lași vitele tale să se împerecheze cu un soi amestecat; să nu semeni câmpul tău cu sămânță amestecată; nici să nu îmbraci vreodată o haină amestecată făcută din fire de in și lână.
20 If a man lies carnally with a slave girl promised to another man but who has not been redeemed or given her freedom, there must be due punishment. But they are not to be put to death, because she had not been freed.
Și oricine se culcă în mod carnal cu o femeie, ce este roabă, legată prin logodnă unui soț și nu este răscumpărată, nici având libertatea dată ei, ea să fie biciuită, ei să nu fie dați morții, deoarece nu era liberă.
21 The man, however, must bring a ram to the entrance to the Tent of Meeting as his guilt offering to the LORD.
Iar el să aducă DOMNULUI ofranda sa pentru fărădelege, la ușa tabernacolului întâlnirii, un berbec ca ofrandă pentru fărădelege.
22 The priest shall make atonement on his behalf before the LORD with the ram of the guilt offering for the sin he has committed, and he will be forgiven the sin he has committed.
Și preotul să facă ispășire pentru el cu berbecul ofrandei pentru fărădelege înaintea DOMNULUI, pentru păcatul lui pe care l-a făcut; și păcatul făcut să îi fie iertat.
23 When you enter the land and plant any kind of tree for food, you shall regard the fruit as forbidden. For three years it will be forbidden to you and must not be eaten.
Și când veți intra în țară și veți fi sădit tot felul de pomi pentru hrană, să socotiți rodul lor ca necircumcis; trei ani să vă fie ca necircumcis, din acesta să nu se mănânce.
24 In the fourth year all its fruit must be consecrated as a praise offering to the LORD.
Dar în al patrulea an tot rodul lor să fie sfânt pentru a lăuda pe DOMNUL cu el.
25 But in the fifth year you may eat its fruit; thus your harvest will be increased. I am the LORD your God.
Și în al cincilea an să mâncați din rodul lor, ca să vi se adauge venitul lor: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
26 You must not eat anything with blood still in it. You must not practice divination or sorcery.
Să nu mâncați nimic cu sânge; nici să nu folosiți descântarea, nici să nu preziceți timpurile.
27 You must not cut off the hair at the sides of your head or clip off the edges of your beard.
Să nu vă rotunjiți colțurile capetelor, nici să nu distrugi colțurile bărbii tale.
28 You must not make any cuts in your bodies for the dead or put tattoo marks on yourselves. I am the LORD.
Să nu faceți niciun fel de tăieturi în carnea voastră pentru morți, nici nu întipăriți niciun fel de semne pe voi: Eu sunt DOMNUL.
29 You must not defile your daughter by making her a prostitute, or the land will be prostituted and filled with depravity.
Nu prostitua pe fiica ta, să o faci să fie o curvă; ca nu cumva țara să cadă în curvie și pământul să devină plin de stricăciune.
30 You must keep My Sabbaths and have reverence for My sanctuary. I am the LORD.
Să țineți sabatele mele și să respectați sanctuarul meu: Eu sunt DOMNUL.
31 You must not turn to mediums or spiritists; do not seek them out, or you will be defiled by them. I am the LORD your God.
Să nu mergeți la cei ce au demoni, nici la cei ce caută după vrăjitori, ca să vă pângăriți cu ei: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
32 You are to rise in the presence of the elderly, honor the aged, and fear your God. I am the LORD.
Să te ridici în picioare în fața capului cărunt și să onorezi fața omului bătrân și să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
33 When a foreigner resides with you in your land, you must not oppress him.
Și dacă un străin locuiește temporar cu tine în țara voastră, să nu îl chinuiți.
34 You must treat the foreigner living among you as native-born and love him as yourself, for you were foreigners in the land of Egypt. I am the LORD your God.
Ci străinul care locuiește cu voi să vă fie ca unul născut printre voi și să îl iubești ca pe tine însuți, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
35 You must not use dishonest measures of length, weight, or volume.
Să nu faceți nicio nedreptate în judecată, în linia de măsură, în măsurarea greutății, sau în măsurarea lichidelor.
36 You shall maintain honest scales and weights, an honest ephah, and an honest hin. I am the LORD your God, who brought you out of the land of Egypt.
Să aveți balanțe drepte, greutăți drepte, o efă dreaptă și un hin drept: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru, care v-am scos din țara Egiptului.
37 You must keep all My statutes and all My ordinances and follow them. I am the LORD.”
De aceea să țineți toate statutele mele și toate judecățile mele și să le împliniți: Eu sunt DOMNUL.
