Acts 7
1 Then the high priest asked Stephen, “Are these charges true?”
Marele preot a zis: “Așa stau lucrurile?”
2 And Stephen declared: “Brothers and fathers, listen to me! The God of glory appeared to our father Abraham while he was still in Mesopotamia, before he lived in Haran,
El a zis: “Frați și părinți, ascultați. Dumnezeul slavei s-a arătat tatălui nostru Avraam, pe când era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,
3 and told him, ‘Leave your country and your kindred and go to the land I will show you.’
și i-a spus: “Ieși din țara ta și de lângă rudele tale și vino într-o țară pe care ți-o voi arăta.
4 So Abraham left the land of the Chaldeans and settled in Haran. After his father died, God brought him out of that place and into this land where you are now living.
Atunci a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după ce tatăl său a murit, Dumnezeu l-a mutat în acest pământ în care locuiți acum.
5 He gave him no inheritance here, not even a foot of ground. But God promised to give possession of the land to Abraham and his descendants, even though he did not yet have a child.
Nu i-a dat nicio moștenire în ea, nu, nici măcar ca să pună piciorul pe ea. I-a promis că i-o va da ca moștenire și urmașilor lui după el, când el nu avea încă niciun copil.
6 God told him that his descendants would be foreigners in a strange land, and that they would be enslaved and mistreated four hundred years.
Dumnezeu a vorbit astfel: că urmașii lui vor trăi ca niște străini într-o țară străină și că vor fi înrobiți și maltratați timp de patru sute de ani.
7 ‘But I will punish the nation that enslaves them,’ God said, ‘and afterward they will come forth and worship Me in this place.’
“Voi judeca națiunea la care vor fi în robie”, a spus Dumnezeu, “și după aceea vor ieși și îmi vor sluji în acest loc.
8 Then God gave Abraham the covenant of circumcision, and Abraham became the father of Isaac and circumcised him on the eighth day. And Isaac became the father of Jacob, and Jacob of the twelve patriarchs.
Și i-a dat legământul circumciziei. Astfel, Avraam a devenit tatăl lui Isaac și l-a circumcis în ziua a opta. Isaac a devenit tatăl lui Iacob, iar Iacob a devenit tatăl celor doisprezece patriarhi.
9 Because the patriarchs were jealous of Joseph, they sold him as a slave into Egypt. But God was with him
“Patriarhii au fost geloși pe Iosif și l-au vândut în Egipt. Dumnezeu a fost cu el
10 and rescued him from all his troubles. He granted Joseph favor and wisdom in the sight of Pharaoh king of Egypt, who appointed him ruler over Egypt and all his household.
și l-a izbăvit din toate necazurile sale și i-a dat favoare și înțelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului. L-a pus guvernator peste Egipt și peste toată casa lui.
11 Then famine and great suffering swept across Egypt and Canaan, and our fathers could not find food.
Și a venit o foamete peste toată țara Egiptului și Canaanului și o mare nenorocire. Părinții noștri nu au găsit hrană.
12 When Jacob heard that there was grain in Egypt, he sent our fathers on their first visit.
Dar când a auzit Iacov că în Egipt era grâu, a trimis prima dată pe părinții noștri.
13 On their second visit, Joseph revealed his identity to his brothers, and his family became known to Pharaoh.
A doua oară, Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi, iar familia lui Iosif a fost descoperită lui Faraon.
14 Then Joseph sent for his father Jacob and all his relatives, seventy-five in all.
Iosif a trimis și a chemat pe tatăl său Iacov și pe toate rudele lui, șaptezeci și cinci de suflete.
15 So Jacob went down to Egypt, where he and our fathers died.
Iacov a coborât în Egipt și a murit, el însuși și părinții noștri;
16 Their bones were carried back to Shechem and placed in the tomb that Abraham had bought from the sons of Hamor at Shechem for a price he paid in silver.
au fost aduși înapoi la Sihem și au fost puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase pe un preț în argint de la fiii lui Hamor din Sihem.
17 As the time drew near for God to fulfill His promise to Abraham, our people in Egypt increased greatly in number.
Dar, când s-a apropiat vremea făgăduinței pe care Dumnezeu o făgăduise lui Avraam, poporul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,
18 Then another king, who knew nothing of Joseph, arose over Egypt.
până când s-a ridicat un alt rege, care nu-l cunoștea pe Iosif.
19 He exploited our people and oppressed our fathers, forcing them to abandon their infants so they would die.
Acesta a profitat de neamul nostru și i-a maltratat pe părinții noștri, obligându-i să își abandoneze copiii, ca să nu rămână în viață.
20 At that time Moses was born, and he was beautiful in the sight of God. For three months he was nurtured in his father’s house.
În acel timp s-a născut Moise, care era extrem de frumos pentru Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
21 When he was set outside, Pharaoh’s daughter took him and brought him up as her own son.
După ce a fost abandonat, fiica lui Faraon l-a luat în brațe și l-a crescut ca pe propriul ei fiu.
22 So Moses was educated in all the wisdom of the Egyptians and was powerful in speech and action.
Moise a fost instruit în toată înțelepciunea egiptenilor. A fost puternic în cuvintele și în faptele sale.
23 When Moses was forty years old, he decided to visit his brothers, the children of Israel.
Dar când a împlinit patruzeci de ani, i-a venit în inimă să viziteze pe frații săi, copiii lui Israel.
24 And when he saw one of them being mistreated, Moses went to his defense and avenged him by striking down the Egyptian who was oppressing him.
Văzând că unul dintre ei suferă nedreptate, l-a apărat și l-a răzbunat pe cel asuprit, lovindu-l pe egiptean.
25 He assumed his brothers would understand that God was using him to deliver them, but they did not.
El presupunea că frații săi au înțeles că Dumnezeu, prin mâna lui, le dădea izbăvirea; dar ei nu au înțeles.
26 The next day he came upon two Israelites who were fighting, and he tried to reconcile them, saying, ‘Men, you are brothers. Why are you mistreating each other?’
A doua zi, când se luptau, li s-a arătat și i-a îndemnat să se împace din nou, zicând: “Domnilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?”
27 But the man who was abusing his neighbor pushed Moses aside and said, ‘Who made you ruler and judge over us?
Dar cel care îi făcea rău aproapelui său îl respingea, spunând: “Cine te-a pus conducător și judecător peste noi?
28 Do you want to kill me as you killed the Egyptian yesterday?’
Vrei să mă omori pe mine, cum ai omorât ieri pe egiptean?”
29 At this remark, Moses fled to the land of Midian, where he lived as a foreigner and had two sons.
La acest cuvânt, Moise a fugit și a devenit străin în țara lui Madian, unde a devenit tatăl a doi fii.
30 After forty years had passed, an angel appeared to Moses in the flames of a burning bush in the desert near Mount Sinai.
“După ce s-au împlinit patruzeci de ani, un înger al Domnului i s-a arătat în pustiul muntelui Sinai, într-o flacără de foc, într-un tufiș.
31 When Moses saw it, he marveled at the sight. As he approached to look more closely, the voice of the Lord came to him:
Când a văzut-o, Moise s-a mirat de această priveliște. Pe când se apropia să vadă, vocea Domnului i s-a adresat:
32 ‘I am the God of your fathers, the God of Abraham, Isaac, and Jacob.’ Moses trembled with fear and did not dare to look.
“Eu sunt Dumnezeul părinților tăi: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Moise a tremurat și nu a îndrăznit să privească.
33 Then the Lord said to him, ‘Take off your sandals, for the place where you are standing is holy ground.
Domnul i-a zis: “Scoate-ți sandalele, căci locul unde stai este pământ sfânt.
34 I have indeed seen the oppression of My people in Egypt. I have heard their groaning and have come down to deliver them. Now come, I will send you back to Egypt.’
Am văzut cu adevărat necazul poporului Meu care este în Egipt și i-am auzit gemetele. M-am coborât să-i eliberez. Acum vino, te voi trimite în Egipt”.
35 This Moses, whom they had rejected with the words, ‘Who made you ruler and judge?’ is the one whom God sent to be their ruler and redeemer through the angel who appeared to him in the bush.
Acest Moise, pe care ei l-au refuzat, zicând: “Cine te-a făcut pe tine conducător și judecător?” Dumnezeu l-a trimis ca conducător și eliberator prin mâna îngerului care i s-a arătat în tufiș.
36 He led them out and performed wonders and signs in the land of Egypt, at the Red Sea, and for forty years in the wilderness.
Acest om i-a condus, după ce a făcut minuni și semne în Egipt, în Marea Roșie și în pustiu timp de patruzeci de ani.
37 This is the same Moses who told the Israelites, ‘God will raise up for you a prophet like me from among your brothers.’
Acesta este acel Moise care le-a spus copiilor lui Israel: “Domnul Dumnezeul nostru vă va ridica un profet dintre frații voștri, ca mine”.
38 He was in the assembly in the wilderness with the angel who spoke to him on Mount Sinai, and with our fathers. And he received living words to pass on to us.
Acesta este cel care a fost în adunare în pustiu cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, care a primit revelații vii pe care să ni le dea nouă,
39 But our fathers refused to obey him. Instead, they rejected him and in their hearts turned back to Egypt.
căruia părinții noștri nu au vrut să fie ascultători, ci l-au respins și s-au întors cu inima în Egipt,
40 They said to Aaron, ‘Make us gods who will go before us! As for this Moses who led us out of the land of Egypt, we do not know what has happened to him.’
spunând lui Aaron: 'Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci în ceea ce-l privește pe acest Moise care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a întâmplat cu el'.
41 At that time they made a calf and offered a sacrifice to the idol, rejoicing in the works of their hands.
În zilele acelea au făcut un vițel, au adus jertfe idolului și s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.
42 But God turned away from them and gave them over to the worship of the host of heaven, as it is written in the book of the prophets: ‘Did you bring Me sacrifices and offerings forty years in the wilderness, O house of Israel?
Dar Dumnezeu s-a întors de la ei și i-a predat să slujească armatei cerului, după cum este scris în cartea profeților, “Mi-ai oferit animale ucise și sacrificii? Patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?
43 You have taken along the tabernacle of Molech and the star of your god Rephan, the idols you made to worship. Therefore I will send you into exile beyond Babylon.’
Tu ai ridicat cortul lui Moloh, steaua zeului tău, Rephan, figurile pe care le-ai făcut să se închine, așa că te voi duce dincolo de Babilon.
44 Our fathers had the tabernacle of the Testimony with them in the wilderness. It was constructed exactly as God had directed Moses, according to the pattern he had seen.
“Părinții noștri au avut cortul mărturiei în pustie, așa cum îi poruncise Cel ce a vorbit lui Moise să îl facă după modelul pe care îl văzuse;
45 And our fathers who received it brought it in with Joshua when they dispossessed the nations God drove out before them. It remained until the time of David,
și pe care, la rândul lor, părinții noștri l-au adus cu Iosua, când au intrat în stăpânirea neamurilor pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea părinților noștri până în zilele lui David,
46 who found favor in the sight of God and asked to provide a dwelling place for the God of Jacob.
care au găsit favoare înaintea lui Dumnezeu și au cerut să găsească o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
47 But it was Solomon who built the house for Him.
Dar Solomon i-a zidit o casă.
48 However, the Most High does not dwell in houses made by human hands. As the prophet says:
Totuși, Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini, cum spune profetul,
49 ‘Heaven is My throne and the earth is My footstool. What kind of house will you build for Me, says the Lord, or where will My place of repose be?
“Cerul este tronul meu, și pământul un scăunel pentru picioarele mele. Ce fel de casă îmi vei construi?”, zice Domnul. “Sau care este locul meu de odihnă?
50 Has not My hand made all these things?’
Nu cumva mâna mea a făcut toate aceste lucruri?
51 You stiff-necked people with uncircumcised hearts and ears! You always resist the Holy Spirit, just as your fathers did.
“Voi, cei cu gâtul împietrit și netăiați împrejur la inimă și la urechi, vă împotriviți mereu Duhului Sfânt! Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.
52 Which of the prophets did your fathers fail to persecute? They even killed those who foretold the coming of the Righteous One. And now you are His betrayers and murderers—
Pe care dintre profeți nu i-au prigonit părinții voștri? Ei i-au ucis pe cei care au prezis venirea Celui Drept, dintre care voi ați devenit acum trădători și ucigași.
53 you who received the law ordained by angels, yet have not kept it.”
Ați primit Legea așa cum a fost rânduită de îngeri și nu ați respectat-o!”
54 On hearing this, the members of the Sanhedrin were enraged, and they gnashed their teeth at him.
Când au auzit acestea, li s-a tăiat inima și au scrâșnit din dinți împotriva Lui.
55 But Stephen, full of the Holy Spirit, looked intently into heaven and saw the glory of God and Jesus standing at the right hand of God.
Dar el, fiind plin de Duhul Sfânt, a privit cu stăruință spre cer și a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu,
56 “Look,” he said, “I see heaven open and the Son of Man standing at the right hand of God.”
și a zis: “Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!”
57 At this they covered their ears, cried out in a loud voice, and rushed together at him.
Dar ei au strigat cu glas tare și și-au astupat urechile, apoi s-au năpustit la unison asupra lui.
58 They dragged him out of the city and began to stone him. Meanwhile the witnesses laid their garments at the feet of a young man named Saul.
L-au aruncat afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au așezat hainele la picioarele unui tânăr pe nume Saul.
59 While they were stoning him, Stephen appealed, “Lord Jesus, receive my spirit.”
L-au ucis cu pietre pe Ștefan, pe când striga: “Doamne Iisuse, primește duhul meu!”
60 Falling on his knees, he cried out in a loud voice, “Lord, do not hold this sin against them.” And when he had said this, he fell asleep.
El a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: “Doamne, nu le reține acest păcat!” După ce a spus aceasta, a adormit.
