1 Thessalonians 2
1 You yourselves know, brothers, that our visit to you was not in vain.
Căci voi înșivă știți, fraților, că vizita noastră la voi nu a fost în zadar,
2 As you are aware, we had already endured suffering and shameful treatment in Philippi. But in the face of strong opposition, we were bold in our God to speak to you the gospel of God.
ci, după cum știți, după ce am suferit mai înainte și am fost tratați cu rușine la Filipi, am căpătat îndrăzneală în Dumnezeul nostru, ca să vă vestim vestea cea bună a lui Dumnezeu, în multe conflicte.
3 For our appeal does not arise from deceit or ulterior motives or trickery.
Căci îndemnul nostru nu este din eroare, nici din necurăție, nici în înșelăciune.
4 Instead, we speak as those approved by God to be entrusted with the gospel, not in order to please men but God, who examines our hearts.
Ci, așa cum am fost aprobați de Dumnezeu să ni se încredințeze Vestea cea Bună, așa vorbim — nu ca să fim pe placul oamenilor, ci al lui Dumnezeu, care ne încearcă inimile.
5 As you know, we never used words of flattery or any pretext for greed. God is our witness!
Căci nu am fost găsiți niciodată folosind cuvinte de lingușire, după cum știți, nici o mantie de lăudăroșenie (Dumnezeu este martor),
6 Nor did we seek praise from you or from anyone else, although as apostles of Christ we had authority to demand it.
nici căutând slava oamenilor (nici de la voi, nici de la alții), atunci când am fi putut pretinde autoritate ca apostoli ai lui Hristos.
7 On the contrary, we were gentle among you, like a nursing mother caring for her children.
Ci am fost blânzi printre voi, așa cum o mamă care alăptează își îngrijește proprii copii.
8 We cared so deeply that we were delighted to share with you not only the gospel of God, but our own lives as well. That is how beloved you have become to us.
Și chiar așa, dorind cu drag de voi, am binevoit să vă împărtășim nu numai vestea cea bună a lui Dumnezeu, ci și sufletele noastre, pentru că ne-ați devenit foarte dragi.
9 Surely you recall, brothers, our labor and toil. We worked night and day so that we would not be a burden to anyone while we proclaimed to you the gospel of God.
Căci vă amintiți, fraților, de munca și de osteneala noastră; căci, lucrând zi și noapte, ca să nu împovărăm pe niciunul dintre voi, v-am propovăduit Buna Vestire a lui Dumnezeu.
10 You are witnesses, and so is God, of how holy, righteous, and blameless our conduct was among you who believed.
Voi sunteți martori înaintea lui Dumnezeu cât de sfânt, drept și fără vină ne-am purtat față de voi, cei care credeți.
11 For you know that we treated each of you as a father treats his own children—
După cum știți, am îndemnat, am mângâiat și am implorat pe fiecare dintre voi, ca un tată pe copiii săi,
12 encouraging you, comforting you, and urging you to walk in a manner worthy of God, who calls you into His own kingdom and glory.
pentru ca voi să umblați în mod demn de Dumnezeu, care vă cheamă în Împărăția și gloria sa.
13 And we continually thank God because, when you received the word of God that you heard from us, you accepted it not as the word of men, but as the true word of God—the word which is now at work in you who believe.
De aceea și noi mulțumim neîncetat lui Dumnezeu că, atunci când ați primit de la noi cuvântul mesajului lui Dumnezeu, nu l-ați primit ca pe un cuvânt omenesc, ci ca pe un cuvânt adevărat, cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi, cei ce credeți.
14 For you, brothers, became imitators of the churches of God in Judea that are in Christ Jesus. You suffered from your own countrymen the very things they suffered from the Jews,
Căci voi, fraților, v-ați făcut imitatori ai adunărilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeea, în Hristos Isus; pentru că și voi ați suferit de la compatrioții voștri aceleași lucruri ca și ei de la iudeii
15 who killed both the Lord Jesus and their own prophets, and drove us out as well. They are displeasing to God and hostile to all men,
care l-au ucis atât pe Domnul Isus, cât și pe proprii lor profeți, și ne-au alungat pe noi, și nu-i plac lui Dumnezeu și sunt potrivnici tuturor oamenilor,
16 hindering us from telling the Gentiles how they may be saved. As a result, they continue to heap up their sins to full capacity; the utmost wrath has come upon them.
interzicându-ne să vorbim neamurilor ca să se mântuiască, ca să le umplem mereu păcatele. Dar mânia a venit peste ei până la capăt.
17 Brothers, although we were torn away from you for a short time (in person, not in heart), our desire to see you face to face was even more intense.
Dar noi, fraților, care am fost lipsiți de voi pentru puțin timp, nu în inimă, ci în prezență, am încercat și mai mult să vă vedem fața cu mare dorință,
18 For we wanted to come to you—indeed I, Paul, tried again and again—but Satan obstructed us.
pentru că am vrut să venim la voi, și eu, Pavel, o dată și încă o dată, dar Satana ne-a împiedicat.
19 After all, who is our hope, our joy, our crown of boasting, if it is not you yourselves in the presence of our Lord Jesus at His coming?
Căci care este speranța noastră, sau bucuria, sau cununa bucuriei? Nu ești chiar tu, înaintea Domnului nostru Isus, la venirea sa?
20 You are indeed our glory and our joy.
Căci tu ești gloria și bucuria noastră.
