Romans 6
1 What, then, shall we say? Shall we continue in sin that grace may abound?
Ce să spunem atunci? Să continuăm în păcat, pentru ca harul să abunde?
2 It can not be. How shall we that are dead to sin, live any longer in it?
Să nu se întâmple niciodată! Noi, care am murit față de păcat, cum am mai putea trăi în el?
3 Know you not that as many of us as were immersed into Christ Jesus, were immersed into his death?
Sau nu știți că noi toți cei care am fost botezați în Hristos Isus am fost botezați în moartea lui?
4 Therefore, we are buried with him, by immersion, into death, that as Christ was raised from the dead by the glory of the Father, so also we should walk in a new life.
Am fost deci îngropați împreună cu el prin botez în moarte, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morți prin gloria Tatălui, tot așa și noi să umblăm într-o viață nouă.
5 For if we have become united to him by the likeness of his death, we shall certainly be united to him by the likeness of his resurrection;
Căci, dacă ne-am unit cu El în asemănarea morții Lui, vom fi și noi părtași la învierea Lui,
6 knowing this, that our former man has been crucified with him, in order that the sinful body may be deprived of its power, so that we should no longer serve sin:
știind că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie desființat, ca să nu mai fim robi ai păcatului.
7 for he that is dead is freed from sin.
Căci cel care a murit a fost eliberat de păcat.
8 Now if we have died with Christ, we believe that we shall also live with him;
Dar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că și noi vom trăi împreună cu el,
9 because we know that Christ, having been raised from the dead, dies no more; death has dominion over him no longer;
știind că Hristos, înviind din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra lui!
10 for, as it regards his dying, he, once for all, died to sin; but as it regards his living, he lives to God.
Căci moartea în care a murit, a murit o singură dată pentru păcat; dar viața pe care o trăiește, trăiește pentru Dumnezeu.
11 So also do you count yourselves as dead indeed to sin, but as living to God, in Christ Jesus our Lord.
Astfel, considerați-vă și voi înșivă ca fiind morți față de păcat, dar vii pentru Dumnezeu în Hristos Isus, Domnul nostru.
12 Therefore, let not sin reign in your mortal body so that you obey it;
De aceea, nu lăsați păcatul să domnească în trupul vostru muritor, ca să-l ascultați în poftele lui.
13 and present not your members to sin, as instruments of unrighteousness: but present yourselves to God, as alive from the dead; and your members to God, as instruments of righteousness.
De asemenea, nu vă prezentați membrele voastre păcatului ca instrumente ale nedreptății, ci prezentați-vă lui Dumnezeu ca vii din morți, iar membrele voastre ca instrumente ale dreptății pentru Dumnezeu.
14 For sin shall not have dominion over you; for you are not under law, but under grace.
Căci păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, pentru că nu sunteți sub lege, ci sub har.
15 What then? Shall we sin, because we are not under law, but under grace? It can not be.
Și atunci, ce se întâmplă? Să păcătuim pentru că nu suntem sub lege, ci sub har? Să nu se întâmple niciodată!
16 Know you not, that to whom you present yourselves as servants to obey, his servants you are whom you obey, whether of sin that leads to death, or of obedience that leads to righteousness?
Nu știți că, atunci când vă prezentați ca niște robi și ascultați de cineva, sunteți robii celui de care ascultați, fie de păcat spre moarte, fie de ascultare spre dreptate?
17 But thanks be to God, that though you were the servants of sin, yet you have obeyed from the heart the form of teaching, in which you have been instructed;
Dar mulțumim lui Dumnezeu că, în timp ce erați robi ai păcatului, ați devenit ascultători din inimă față de acea formă de învățătură la care ați fost predați.
18 and being made free from sin, you have become the servants of righteousness.
Fiind eliberați de păcat, ați devenit robi ai neprihănirii.
19 I speak of what is common among men, oil account of the weakness of your flesh: for as you have presented your members as servants to uncleanness, and to lawlessness, in order to lawlessness, so now present your members as servants to righteousness, in order to holiness.
Vorbesc în termeni omenești, din pricina slăbiciunii cărnii voastre; căci, după cum v-ați prezentat mădularele ca robi ai necurăției și ai răutății peste răutăți, tot așa acum prezentați mădularele voastre ca robi ai neprihănirii pentru sfințire.
20 For when you were the servants of sin, you were free with respect to righteousness.
Căci atunci când erați robi ai păcatului, erați liberi de neprihănire.
21 What fruit, therefore, had you at that time, in those things of which you are now ashamed? For the end of those things is death.
Ce roade aveați deci atunci în lucrurile de care vă rușinați acum? Căci sfârșitul acelor lucruri este moartea.
