Luke 24
1 But on the first day of the week, at early dawn, they and some others came to the tomb, bringing the spices which they had prepared.
Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
2 They found the stone rolled away from the tomb.
Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
3 They entered in, and did not find the Lord Jesus’ body.
Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
4 While they were greatly perplexed about this, behold, two men stood by them in dazzling clothing.
Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
5 Becoming terrified, they bowed their faces down to the earth. The men said to them, “Why do you seek the living among the dead?
Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
6 He is not here, but is risen. Remember what he told you when he was still in Galilee,
Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
7 saying that the Son of Man must be delivered up into the hands of sinful men and be crucified, and the third day rise again?”
Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
8 They remembered his words,
Și ele și-au amintit cuvintele lui.
9 returned from the tomb, and told all these things to the eleven and to all the rest.
Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
10 Now they were Mary Magdalene, Joanna, and Mary the mother of James. The other women with them told these things to the apostles.
Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
11 These words seemed to them to be nonsense, and they did not believe them.
Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
12 But Peter got up and ran to the tomb. Stooping and looking in, he saw the strips of linen lying by themselves, and he departed to his home, wondering what had happened.
Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
13 Behold, two of them were going that very day to a village named Emmaus, which was sixty stadia from Jerusalem.
Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
14 They talked with each other about all of these things which had happened.
Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
15 While they talked and questioned together, Jesus himself came near, and went with them.
Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
16 But their eyes were kept from recognizing him.
Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
17 He said to them, “What are you talking about as you walk, and are sad?”
Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
18 One of them, named Cleopas, answered him, “Are you the only stranger in Jerusalem who does not know the things which have happened there in these days?”
Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
19 He said to them, “What things?” They said to him, “The things concerning Jesus the Nazarene, who was a prophet mighty in deed and word before God and all the people;
Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
20 and how the chief priests and our rulers delivered him up to be condemned to death, and crucified him.
Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
21 But we were hoping that it was he who would redeem Israel. Yes, and besides all this, it is now the third day since these things happened.
Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
22 Also, certain women of our company amazed us, having arrived early at the tomb;
Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
23 and when they did not find his body, they came saying that they had also seen a vision of angels, who said that he was alive.
Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
24 Some of us went to the tomb and found it just like the women had said, but they did not see him.”
Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
25 He said to them, “Foolish people, and slow of heart to believe in all that the prophets have spoken!
Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
26 Did not the Christ have to suffer these things and to enter into his glory?”
Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
27 Beginning from Moses and from all the prophets, he explained to them in all the Scriptures the things concerning himself.
Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
28 They came near to the village where they were going, and he acted like he would go further.
Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
29 They urged him, saying, “Stay with us, for it is almost evening, and the day is almost over.” He went in to stay with them.
Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
30 When he had sat down at the table with them, he took the bread and gave thanks. Breaking it, he gave it to them.
Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
31 Their eyes were opened and they recognized him; then he vanished out of their sight.
Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
32 They said to one another, “Were not our hearts burning within us while he spoke to us along the way, and while he opened the Scriptures to us?”
Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
33 They rose up that very hour, returned to Jerusalem, and found the eleven gathered together, and those who were with them,
Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
34 saying, “The Lord is risen indeed, and has appeared to Simon!”
Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
35 They related the things that happened along the way, and how he was recognized by them in the breaking of the bread.
Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
36 As they said these things, Jesus himself stood among them, and said to them, “Peace be to you.”
Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
37 But they were terrified and filled with fear, and supposed that they had seen a spirit.
Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
38 He said to them, “Why are you troubled? Why do doubts arise in your hearts?
Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
39 See my hands and my feet, that it is truly me. Touch me and see, for a spirit does not have flesh and bones, as you see that I have.”
Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
40 When he had said this, he showed them his hands and his feet.
Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
41 While they still did not believe for joy, and wondered, he said to them, “Do you have anything here to eat?”
Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
42 They gave him a piece of a broiled fish and some honeycomb.
Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
43 He took them, and ate in front of them.
Și a luat și a mâncat înaintea lor.
44 He said to them, “This is what I told you while I was still with you, that all things which are written in the law of Moses, the prophets, and the psalms concerning me must be fulfilled.”
Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
45 Then he opened their minds, that they might understand the Scriptures.
Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
46 He said to them, “Thus it is written, and thus it was necessary for the Christ to suffer and to rise from the dead the third day,
Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
47 and that repentance and remission of sins should be preached in his name to all the nations, beginning at Jerusalem.
Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
48 You are witnesses of these things.
Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
49 Behold, I send out the promise of my Father on you. But wait in the city of Jerusalem until you are clothed with power from on high.”
Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
50 He led them out as far as Bethany, and he lifted up his hands and blessed them.
Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
51 While he blessed them, he withdrew from them and was carried up into heaven.
Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
52 They worshiped him and returned to Jerusalem with great joy,
Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
53 and were continually in the temple, praising and blessing God. Amen.
Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
