Acts 20

1 After the uproar had ceased, Paul sent for the disciples, took leave of them, and departed to go into Macedonia.

Iar după ce a încetat tumultul, Pavel a chemat la el pe discipoli și i-a îmbrățișat și a ieșit să plece în Macedonia.

2 When he had gone through those parts and had encouraged them with many words, he came into Greece.

Iar după ce a traversat părțile acelea și i-a îndemnat cu multe cuvinte, a venit în Grecia,

3 When he had spent three months there, and a plot was made against him by Jews as he was about to set sail for Syria, he determined to return through Macedonia.

Și a rămas trei luni. Și după ce iudeii au complotat împotriva lui, pe când intenționa să navigheze spre Siria, s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.

4 These accompanied him as far as Asia: Sopater of Beroea, Aristarchus and Secundus of the Thessalonians, Gaius of Derbe, Timothy, and Tychicus and Trophimus of Asia.

Și l-au însoțit până în Asia, Sopater din Bereea; și dintre tesaloniceni, Aristarh și Secundus; și Gaiu din Derbe și Timotei; iar din Asia, Tihic și Trofim.

5 But these had gone ahead, and were waiting for us at Troas.

Aceștia, mergând înainte, ne-au așteptat în Troas.

6 We sailed away from Philippi after the days of Unleavened Bread, and came to them at Troas in five days, where we stayed seven days.

Iar noi am navigat din Filipi după zilele azimelor și am venit la ei în Troas în cinci zile; unde am rămas șapte zile.

7 On the first day of the week, when the disciples were gathered together to break bread, Paul talked with them, intending to depart on the next day; and continued his speech until midnight.

Și în prima zi a săptămânii, când discipolii s-au adunat să frângă pâinea, Pavel le-a predicat, pregătit să plece a doua zi; și a continuat vorbirea până la miezul nopții.

8 There were many lights in the upper room where we were gathered together.

Și erau multe lumini în camera de sus, unde erau adunați.

9 A certain young man named Eutychus sat in the window, weighed down with deep sleep. As Paul spoke still longer, being weighed down by his sleep, he fell down from the third floor and was taken up dead.

Și în fereastră a șezut un tânăr, unul numit Eutih, fiind cufundat într-un somn adânc; și pe când Pavel predica îndelung, s-a adâncit în somn și a căzut jos de la al treilea etaj și a fost ridicat mort.

10 Paul went down and fell upon him, and embracing him said, “Do not be troubled, for his life is in him.”

Iar Pavel a coborât și s-a aplecat peste el și, îmbrățișându-l, a spus: Nu vă tulburați; fiindcă viața lui este în el.

11 When he had gone up, had broken bread and eaten, and had talked with them a long while, even until break of day, he departed.

Și după ce a urcat din nou și a frânt pâine și a mâncat și a vorbit timp îndelungat, până în zorii zilei, astfel a plecat.

12 They brought the boy in alive, and were greatly comforted.

Și l-au adus pe tânăr viu și nu puțin au fost mângâiați.

13 But we, going ahead to the ship, set sail for Assos, intending to take Paul aboard there; for he had so arranged, intending himself to go by land.

Iar noi ne-am dus înainte la corabie și am navigat spre Assos, vrând să îl luăm de acolo pe Pavel; fiindcă astfel rânduise el, el însuși gândindu-se să meargă pe jos.

14 When he met us at Assos, we took him aboard and came to Mitylene.

Și când s-a întâlnit cu noi la Assos, l-am luat și am venit la Mitilene.

15 Sailing from there, we came the following day opposite Chios. The next day we touched at Samos and stayed at Trogyllium, and the day after we came to Miletus.

Și de acolo am navigat și în următoarea zi am ajuns față în față cu Chios; și în următoarea zi am ajuns la Samos și am rămas la Troghilion și în următoarea zi am venit la Milet.

16 For Paul had determined to sail past Ephesus, that he might not have to spend time in Asia; for he was hastening, if it were possible for him, to be in Jerusalem on the day of Pentecost.

Fiindcă Pavel a decis să navigheze pe lângă Efes, pentru că el a refuzat să întârzie în Asia; fiindcă se grăbea, dacă i-ar fi posibil, ca el să fie la Ierusalim de ziua cincizecimii.

17 From Miletus he sent to Ephesus and called to himself the elders of the assembly.

Iar din Milet a trimis la Efes și a chemat bătrânii bisericii.

18 When they had come to him, he said to them, “You yourselves know, from the first day that I set foot in Asia, how I was with you all the time,

Și după ce au venit la el, le-a spus: Știți din prima zi de când am venit în Asia, cum m-am purtat cu voi în toate timpurile,

19 serving the Lord with all humility, with many tears, and with trials which happened to me by the plots of the Jews;

Servind pe Domnul cu toată umilința minții și cu multe lacrimi și ispite, care mi s-au întâmplat prin comploturile iudeilor;

20 how I did not shrink from declaring to you anything that was profitable, teaching you publicly and from house to house,

Cum nu am ascuns nimic ce vă era de folos, ci v-am arătat și v-am învățat public și din casă în casă,

21 testifying both to Jews and to Greeks repentance toward God and faith toward our Lord Jesus.

Adeverind deopotrivă iudeilor și grecilor, pocăință față de Dumnezeu și credință față de Domnul nostru Isus Cristos.

22 Now, behold, I go bound by the Spirit to Jerusalem, not knowing what will happen to me there;

Și acum, iată, eu mă duc, legat în duhul, la Ierusalim, neștiind lucrurile care au să mi se întâmple acolo,

23 except that the Holy Spirit testifies in every city, saying that bonds and afflictions wait for me.

Decât că Duhul Sfânt adeverește în fiecare cetate, spunând că mă așteaptă lanțuri și nenorociri.

24 But these things do not count; nor do I hold my life dear to myself, so that I may finish my race with joy, and the ministry which I received from the Lord Jesus, to fully testify to the Good News of the grace of God.

Dar niciunul dintre aceste lucruri nu mă mișcă, nici nu consider a mea viață de preț pentru mine însumi, așa încât să îmi termin alergarea cu bucurie și serviciul pe care l-am primit de la Domnul Isus, să adeveresc evanghelia harului lui Dumnezeu.

25 “Now, behold, I know that you all, among whom I went about preaching God’s Kingdom, will see my face no more.

Și acum, iată, eu știu că voi toți, printre care am umblat predicând împărăția lui Dumnezeu, nu îmi veți mai vedea fața.

26 Therefore I testify to you today that I am clean from the blood of all men,

De aceea vă iau ca mărturie în această zi, că eu sunt curat de sângele tuturor.

27 for I did not shrink from declaring to you the whole counsel of God.

Fiindcă nu m-am ferit niciodată să vă fac cunoscut întregul sfat al lui Dumnezeu.

28 Take heed, therefore, to yourselves and to all the flock, in which the Holy Spirit has made you overseers, to shepherd the assembly of the Lord and God which he purchased with his own blood.

Așadar luați seama la voi înșivă și la întreaga turmă peste care Duhul Sfânt v-a făcut supraveghetori, să pașteți biserica lui Dumnezeu, pe care a cumpărat-o cu propriul său sânge.

29 For I know that after my departure, vicious wolves will enter in among you, not sparing the flock.

Fiindcă știu aceasta, că după plecarea mea, vor intra printre voi lupi apăsători, necruțând turma.

30 Men will arise from among your own selves, speaking perverse things, to draw away the disciples after them.

Și dintre voi înșivă se vor scula bărbați vorbind lucruri perverse, să atragă discipoli după ei.

31 Therefore watch, remembering that for a period of three years I did not cease to admonish everyone night and day with tears.

Vegheați așadar și amintiți-vă, că timp de trei ani nu am încetat să vă avertizez cu lacrimi, noapte și zi, pe fiecare.

32 Now, brothers, I entrust you to God and to the word of his grace, which is able to build up and to give you the inheritance among all those who are sanctified.

Și acum fraților, vă încredințez lui Dumnezeu și cuvântului harului său, care este în stare să vă edifice și să vă dea o moștenire printre toți cei sfințiți.

33 I coveted no one’s silver, gold, or clothing.

Nu am poftit argintul sau aurul sau hainele nimănui.

34 You yourselves know that these hands served my necessities, and those who were with me.

Da, voi înșivă știți că mâinile acestea au servit nevoilor mele și celor ce erau cu mine.

35 In all things I gave you an example, that so laboring you ought to help the weak, and to remember the words of the Lord Jesus, that he himself said, ‘It is more blessed to give than to receive.’”

V-am arătat toate lucrurile; că, muncind astfel, ar trebui să susțineți pe cei slabi și să vă amintiți cuvintele Domnului Isus, cum el a spus: Este mai binecuvântat a da decât a primi.

36 When he had spoken these things, he knelt down and prayed with them all.

Și după ce a vorbit astfel, el a îngenunchiat și s-a rugat cu ei toți.

37 They all wept freely, and fell on Paul’s neck and kissed him,

Iar ei toți au plâns mult și au căzut la gâtul lui Pavel și îl sărutau,

38 sorrowing most of all because of the word which he had spoken, that they should see his face no more. Then they accompanied him to the ship.

Întristându-se mai ales pentru cuvintele pe care le-a spus, că nu îi vor mai vedea fața. Și l-au însoțit la corabie.