< Psalms 104 >
1 Bless Jehovah, O my soul. O Jehovah my God, thou are very great. Thou are clothed with honor and majesty,
Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
2 who covers thyself with light as with a garment, who stretches out the heavens like a curtain,
Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 who lays the beams of his chambers in the waters, who makes the clouds his chariot, who walks upon the wings of the wind,
Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 who makes his agents spirits, his ministers a flame of fire,
Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 who laid the foundations of the earth that it should not be moved forever.
Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 Thou covered it with the deep as with a vesture. The waters stood above the mountains.
Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
7 At thy rebuke they fled. At the voice of thy thunder they hastened away.
La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 The mountains rose, the valleys sank down to the place which thou had founded for them.
Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 Thou have set a bound that they may not pass over, that they turn not again to cover the earth.
Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 He sends forth springs into the valleys. They run among the mountains.
El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 They give drink to every beast of the field. The wild donkeys quench their thirst.
Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 By them the birds of the heavens have their habitation. They sing among the branches.
Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 He waters the mountains from his chambers. The earth is filled with the fruit of thy works.
El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 He causes the grass to grow for the cattle, and herbage for the service of man, that he may bring forth food out of the earth,
El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 and wine that makes glad the heart of man, and oil to make his face to shine, and bread that strengthens man's heart.
Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
16 The trees of Jehovah are full, the cedars of Lebanon, which he has planted,
Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 where the birds make their nests. As for the stork, the fir trees are her house.
Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 The high mountains are for the wild goats. The rocks are a refuge for the conies.
Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
19 He appointed the moon for seasons. The sun knows his going down.
El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
20 Thou make darkness, and it is night, during which all the beasts of the forest creep forth.
Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
21 The young lions roar after their prey, and seek their food from God.
Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 The sun arises; they get away, and lie down in their dens.
Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
23 Man goes forth to his work and to his labor until the evening.
Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
24 O Jehovah, how manifold are thy works! In wisdom have thou made them all. The earth is full of thy riches.
DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
25 Yonder is the sea, great and wide, in which are innumerable creeping things, both small and great beasts.
Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
26 There go the ships. There is leviathan, whom thou have formed to play in it.
Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 These all wait for thee, that thou may give them their food in due season.
Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 Thou give to them, they gather. Thou open thy hand, they are satisfied with good.
Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 Thou hide thy face, they are troubled. Thou take away their breath, they die, and return to their dust.
Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
30 Thou send forth thy Spirit, they are created, and thou renew the face of the ground.
Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
31 Let the glory of Jehovah endure forever. Let Jehovah rejoice in his works,
Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 who looks on the earth, and it trembles. He touches the mountains, and they smoke.
El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 I will sing to Jehovah as long as I live. I will sing praise to my God while I have any being.
Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 Let thy meditation be sweet to him. I will rejoice in Jehovah.
Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Let sinners be consumed out of the earth, and let the wicked be no more. Bless Jehovah, O my soul. Praise ye Jehovah.
Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.