Luke 19
1 And having entered, he was passing through Jericho.
El a intrat și trecea prin Ierihon.
2 And behold, a man called by name, Zacchaeus. And he was a chief tax collector, and this man was rich.
Era acolo un om cu numele Zaheu. Era un mare vameș și era bogat.
3 And he sought to see Jesus, who he was. And he was not able because of the crowd, because his stature was small.
Încerca să vadă cine este Isus și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era scund.
4 And having ran ahead, he climbed up in a sycamore tree so that he might see him, because he was going to pass that one.
A alergat mai departe și s-a urcat într-un sicomor ca să îl vadă, pentru că urma să treacă pe acolo.
5 And when Jesus came to the place, having looked up, he saw him, and said to him, Zacchaeus, after making haste, come down, for today I must lodge at thy house.
Când a ajuns în acel loc, Isus s-a uitat în sus, l-a văzut și i-a zis: “Zaheu, grăbește-te și coboară-te, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
6 And having made haste, he came down and received him, rejoicing.
El s-a grăbit, a coborât și l-a primit cu bucurie.
7 And all who saw murmured, saying, He went in to relax with a sinful man.
Când l-au văzut, toți au murmurat, zicând: “A intrat să se cazeze la un om păcătos”.
8 And having stood, Zacchaeus said to the Lord, Behold, half of the things possessed by me, Lord, I give to the poor. And if I defrauded any man of anything, I repay fourfold.
Zacheu a stat în picioare și a zis Domnului: “Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor. Dacă am pretins ceva pe nedrept de la cineva, îi dau înapoi de patru ori mai mult.”
9 And Jesus said to him, Today salvation has come to this house, forasmuch as he also is a son of Abraham.
Isus i-a zis: “Astăzi a venit mântuirea în casa aceasta, pentru că și el este fiu al lui Avraam.
10 For the Son of man came to seek and to save that which was lost.
Căci Fiul Omului a venit să caute și să salveze ceea ce era pierdut.”
11 And as they heard these things, he spoke, adding on a parable because he was near Jerusalem, and because they thought that the kingdom of God was going to appear immediately.
Auzind ei aceste lucruri, a continuat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
12 He said therefore, A certain nobleman went into a far country to receive for himself a kingdom, and to return.
El a spus deci: “Un oarecare nobil s-a dus într-o țară îndepărtată ca să primească pentru sine o împărăție și să se întoarcă.
13 And having called ten of his bondmen, he gave them ten minas and said to them, Do business until I come.
El a chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece monede de mina și le-a spus: “Faceți afaceri până când voi veni eu”.
14 But his citizens hated him, and sent an embassy behind him, saying, We do not want this man to reign over us.
Dar cetățenii lui l-au urât și au trimis un trimis după el, spunând: 'Nu vrem ca acest om să domnească peste noi'.
15 And it came to pass for him to return, having taken the kingdom. And he said for these bondmen to be called to him, to whom he gave the silver, so that he might know what any man gained by trading.
După ce s-a întors, după ce a primit împărăția, a poruncit să fie chemați la el acești slujitori, cărora le dăduse banii, ca să știe ce au câștigat prin negoțul lor.
16 And the first came, saying, Lord, thy mina gained ten minas.
Cel dintâi a venit înaintea lui, spunând: “Doamne, mina ta a făcut încă zece mine.
17 And he said to him, Well, thou good bondman. Because thou became faithful in the least, be thou having authority over ten cities.
El i-a zis: “Bine ai făcut, slugă bună! Pentru că ai fost găsit credincios cu foarte puțin, vei avea autoritate peste zece cetăți'.
18 And the second came, saying, Lord, thy mina gained five minas.
Al doilea a venit și a zis: “Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine.
19 And he also said to him, And thou become over five cities.
Și i-a zis: “Și tu vei fi peste cinci cetăți.
20 And another came, saying, Lord, behold thy mina, which I had put away in a napkin.
Și a venit un altul, zicând: “Doamne, iată mina ta, pe care o țineam în batistă,
21 For I was afraid of thee because thou are an austere man. Thou take up what thou did not lay down, and reap what thou did not sow.
căci mă temeam de tine, pentru că ești un om exigent. Tu ridici ceea ce n-ai pus și culegi ceea ce n-ai semănat'.
22 He says to him, Out of thy mouth I will judge thee, thou evil bondman. Thou had known that I am an austere man taking up what I did not lay down, and reaping what I did not sow.
El i-a zis: “Din gura ta te voi judeca, rob rău, din gura ta te voi judeca! Știai că sunt un om exigent, că iau ce nu am pus și culeg ce nu am semănat.
23 Then why did thou not give my silver into a bank, and having come I would have collected it with interest?
Atunci de ce nu mi-ai depus banii la bancă și, la venirea mea, aș fi putut câștiga dobândă?”
24 And he said to those who stood by, Take the mina from him, and give it to him who has the ten minas.
El a zis celor care stăteau de față: “Luați-i mina și dați-o celui care are zece mine.
25 And they said to him, Lord, he has ten minas.
“I-au zis: “Doamne, are zece mine!”.
26 For I say to you, that to every man who has, will be given, but from him who has not, even what he has will be taken away from him.
“Căci Eu vă spun că oricui are, i se va da mai mult; dar celui care nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
27 Nevertheless those enemies of mine who did not want me to reign over them, bring here, and kill them before me.
Dar aduceți aici pe vrăjmașii mei care n-au vrut să domnesc peste ei și ucideți-i înaintea mea.””
28 And having spoke these things, he went ahead, going up to Jerusalem.
După ce a spus acestea, a plecat înainte, urcând la Ierusalim.
29 And it came to pass when he came near to Bethphage and Bethany, at the mount that is called Olives, he sent two of his disciples, saying,
Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, pe muntele care se numește Măslinul, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
30 Go ye into the opposite village, in which, having entered, ye will find a colt tied, on which no man ever sat. Having untied, bring it.
zicând: “Mergeți în satul de dincolo, în care, când veți intra, veți găsi legat un mânz pe care nimeni nu a șezut vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l.
31 And if any man asks you, Why do ye untie it? Thus ye will say to him, The Lord has need of it.
Dacă vă întreabă cineva: “De ce îl dezlegi?”, spuneți-i: “Domnul are nevoie de el”.”
32 And having departed, those who were sent found just as he said to them.
Cei trimiși s-au dus și au găsit lucrurile așa cum le spusese.
33 And as they were untying the colt, the masters of it said to them, Why do ye untie the colt?
Pe când dezlegau mânzul, stăpânii lui i-au întrebat: “De ce dezlegați mânzul?”
34 And they said, The Lord has need of it.
Ei au răspuns: “Domnul are nevoie de el.”
35 And they brought it to Jesus. And having cast their garments upon the colt, they mounted Jesus.
Apoi l-au adus la Isus. Și-au aruncat mantiile pe mânz și l-au așezat pe Isus pe ele.
36 And as he went, they spread their garments on the road.
Pe când mergea, ei și-au întins mantiile pe drum.
37 And as he was now coming near, at the descent of the mount of Olives, the whole multitude of the disciples began rejoicing to praise God in a great voice about all the mighty works that they had seen, saying,
Pe când se apropia de El, la coborârea de pe Muntele Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră,
38 Blessed is the King who comes in the name of the Lord! Peace in heaven, and glory in the highest!
zicând: “Binecuvântat este Împăratul care vine în numele Domnului! Pace în ceruri și glorie în cele mai înalte!”.
39 And some of the Pharisees from the multitude said to him, Teacher, rebuke thy disciples.
Unii dintre fariseii din mulțime I-au zis: “Învățătorule, mustră pe ucenicii Tăi!”
40 And having answered, he said to them, I tell you that if these were silent, the stones would cry out.
El le-a răspuns: “Vă spun că, dacă acestea ar tăcea, pietrele ar striga.”
41 And when he came near, having seen the city, he wept over it,
Când s-a apropiat, a văzut cetatea și a plâns din cauza ei,
42 saying, If thou knew, even thou, indeed even in this thy day, the things for thy peace. But now they are hidden from thine eyes.
zicând: “Dacă ai fi știut astăzi ce este al păcii tale! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Because the days will come upon thee, and thine enemies will build a barricade around thee, and will surround thee, and enclose thee on every side.
Căci vor veni zile când vrăjmașii tăi vor ridica o baricadă împotriva ta, te vor înconjura, te vor strânge din toate părțile și
44 And they will raze thee and thy children within thee. And they will not leave in thee a stone upon a stone, because thou knew not the time of thy visitation.
te vor trânti la pământ pe tine și pe copiii tăi din tine. Nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai știut timpul vizitei tale.”
45 And having entered into the temple, he began to cast out those selling and buying in it,
El a intrat în Templu și a început să alunge pe cei ce cumpărau și vindeau în el,
46 saying to them, It is written, My house is a house of prayer, but ye made it a den of robbers.
zicându-le: “Este scris: “Casa Mea este o casă de rugăciune”, iar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”.
47 And he was teaching daily in the temple. But the chief priests, and the scholars sought to destroy him, even the foremost men of the people.
El învăța în fiecare zi în Templu, dar preoții cei mai de seamă, cărturarii și cei mai de seamă din popor căutau să-L nimicească.
48 And they did not find what they might do, for the people all hung upon him, listening.
Nu găseau ce să facă, căci tot poporul se agăța de fiecare cuvânt pe care-l spunea.
