Luke 19
1 And having entered, he was passing through Jericho.
Și Isus a intrat și a traversat Ierihonul.
2 And behold, a man called by name, Zacchaeus. And he was a chief tax collector, and this man was rich.
Și iată, era un bărbat numit Zacheu, care era mai marele vameșilor, și el era bogat.
3 And he sought to see Jesus, who he was. And he was not able because of the crowd, because his stature was small.
Și căuta să vadă pe Isus, cine era; și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
4 And having ran ahead, he climbed up in a sycamore tree so that he might see him, because he was going to pass that one.
Dar a alergat înainte și s-a cățărat într-un sicomor să îl vadă, pentru că pe acolo urma să treacă.
5 And when Jesus came to the place, having looked up, he saw him, and said to him, Zacchaeus, after making haste, come down, for today I must lodge at thy house.
Și Isus, când a ajuns la locul acela, a privit în sus și l-a văzut și i-a spus: Zachee, grăbește-te și coboară; fiindcă astăzi eu trebuie să rămân în casa ta.
6 And having made haste, he came down and received him, rejoicing.
Și el, grăbindu-se, a coborât și l-a primit bucuros.
7 And all who saw murmured, saying, He went in to relax with a sinful man.
Și când au văzut, toți cârteau, spunând: A intrat să fie oaspete la un bărbat păcătos.
8 And having stood, Zacchaeus said to the Lord, Behold, half of the things possessed by me, Lord, I give to the poor. And if I defrauded any man of anything, I repay fourfold.
Dar Zacheu a stat în picioare și i-a spus Domnului: Iată, Doamne, jumătate din averile mele le dau săracilor; și dacă am luat ceva de la cineva printr-o acuzație falsă, dau înapoi împătrit.
9 And Jesus said to him, Today salvation has come to this house, forasmuch as he also is a son of Abraham.
Iar Isus i-a spus: Astăzi a venit salvare la casa aceasta, întrucât și el este fiul lui Avraam.
10 For the Son of man came to seek and to save that which was lost.
Căci Fiul omului a venit să caute și să salveze ce era pierdut.
11 And as they heard these things, he spoke, adding on a parable because he was near Jerusalem, and because they thought that the kingdom of God was going to appear immediately.
Și pe când auzeau ei acestea, a adăugat și a spus o parabolă, pentru că el era aproape de Ierusalim și ei credeau că împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
12 He said therefore, A certain nobleman went into a far country to receive for himself a kingdom, and to return.
De aceea el a spus: Un anumit nobil a mers într-o țară îndepărtată ca să își primească o împărăție și să se întoarcă.
13 And having called ten of his bondmen, he gave them ten minas and said to them, Do business until I come.
Și a chemat pe cei zece robi ai săi și le-a dat zece mine și le-a spus: Ocupați-vă de acestea până vin.
14 But his citizens hated him, and sent an embassy behind him, saying, We do not want this man to reign over us.
Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, spunând: Nu voim ca acest om să domnească peste noi.
15 And it came to pass for him to return, having taken the kingdom. And he said for these bondmen to be called to him, to whom he gave the silver, so that he might know what any man gained by trading.
Și s-a întâmplat la întoarcerea lui, după ce a primit împărăția, că atunci a poruncit să fie chemați la el acești robi, cărora le dăduse banii, ca să știe cât câștigase fiecare prin comerț.
16 And the first came, saying, Lord, thy mina gained ten minas.
Atunci a venit primul, spunând: Doamne, mina ta a câștigat zece mine.
17 And he said to him, Well, thou good bondman. Because thou became faithful in the least, be thou having authority over ten cities.
Iar el i-a spus: Bine, rob bun, pentru că ai fost credincios în foarte puțin, ai autoritate peste zece cetăți.
18 And the second came, saying, Lord, thy mina gained five minas.
Și a venit al doilea, spunând: Doamne, mina ta a făcut cinci mine.
19 And he also said to him, And thou become over five cities.
Iar el i-a spus și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți.
20 And another came, saying, Lord, behold thy mina, which I had put away in a napkin.
Și altul a venit, spunând: Doamne, iată, mina ta, pe care am păstrat-o într-un ștergar;
21 For I was afraid of thee because thou are an austere man. Thou take up what thou did not lay down, and reap what thou did not sow.
Fiindcă m-am temut de tine, pentru că ești un om sever; ridici ce nu ai pus jos și seceri ce nu ai semănat.
22 He says to him, Out of thy mouth I will judge thee, thou evil bondman. Thou had known that I am an austere man taking up what I did not lay down, and reaping what I did not sow.
Iar el i-a spus: Din gura ta te voi judeca, rob stricat. Știai că eu sunt om sever, ridicând ce nu am pus jos și secerând ce nu am semănat;
23 Then why did thou not give my silver into a bank, and having come I would have collected it with interest?
Și atunci, de ce nu mi-ai dat banii la bancă: și la venirea mea eu să iau ce este al meu cu dobândă?
24 And he said to those who stood by, Take the mina from him, and give it to him who has the ten minas.
Și a spus celor care stăteau în picioare alături: Luați de la el mina și dați-o celui ce are zece mine.
25 And they said to him, Lord, he has ten minas.
(Iar ei i-au spus: Doamne, el are zece mine.)
26 For I say to you, that to every man who has, will be given, but from him who has not, even what he has will be taken away from him.
Căci vă spun, că fiecăruia ce are, i se va da; iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua.
27 Nevertheless those enemies of mine who did not want me to reign over them, bring here, and kill them before me.
Dar pe acei dușmani ai mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceți-i încoace și ucideți-i înaintea mea.
28 And having spoke these things, he went ahead, going up to Jerusalem.
Și după ce a vorbit astfel, Isus a mers în fruntea [lor], urcându-se la Ierusalim.
29 And it came to pass when he came near to Bethphage and Bethany, at the mount that is called Olives, he sent two of his disciples, saying,
Și s-a întâmplat că, pe când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, la muntele numit al Măslinilor, a trimis înainte pe doi dintre discipolii săi,
30 Go ye into the opposite village, in which, having entered, ye will find a colt tied, on which no man ever sat. Having untied, bring it.
Spunând: Duceți-vă în satul dinaintea voastră, în care, intrând, veți găsi un măgăruș legat, pe care încă nu a șezut niciun om; dezlegați-l și aduceți-l.
31 And if any man asks you, Why do ye untie it? Thus ye will say to him, The Lord has need of it.
Și dacă cineva vă întreabă: Pentru ce îl dezlegați? Astfel să îi spuneți: Pentru că Domnul are nevoie de el.
32 And having departed, those who were sent found just as he said to them.
Iar cei trimiși au plecat și au găsit chiar așa cum le spusese.
33 And as they were untying the colt, the masters of it said to them, Why do ye untie the colt?
Dar pe când dezlegau măgărușul, proprietarii lui le-au spus: De ce dezlegați măgărușul?
34 And they said, The Lord has need of it.
Iar ei au spus: Domnul are nevoie de el.
35 And they brought it to Jesus. And having cast their garments upon the colt, they mounted Jesus.
Și l-au adus la Isus; și și-au aruncat hainele pe măgăruș și l-au așezat pe Isus călare pe el.
36 And as he went, they spread their garments on the road.
Și pe când mergea el, ei își așterneau hainele pe cale.
37 And as he was now coming near, at the descent of the mount of Olives, the whole multitude of the disciples began rejoicing to praise God in a great voice about all the mighty works that they had seen, saying,
Și pe când se apropia, chiar la coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea discipolilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
38 Blessed is the King who comes in the name of the Lord! Peace in heaven, and glory in the highest!
Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer și glorie în cele prea înalte.
39 And some of the Pharisees from the multitude said to him, Teacher, rebuke thy disciples.
Și unii dintre fariseii din mulțime, i-au spus: Învățătorule, mustră-ți discipolii.
40 And having answered, he said to them, I tell you that if these were silent, the stones would cry out.
Iar el a răspuns și le-a zis: Vă spun că dacă aceștia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
41 And when he came near, having seen the city, he wept over it,
Și când s-a apropiat, a privit cetatea și a plâns din cauza ei,
42 saying, If thou knew, even thou, indeed even in this thy day, the things for thy peace. But now they are hidden from thine eyes.
Spunând: Dacă ai fi știut, chiar tu, cel puțin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.
43 Because the days will come upon thee, and thine enemies will build a barricade around thee, and will surround thee, and enclose thee on every side.
Pentru că zilele vor veni peste tine și dușmanii tăi vor arunca un val de pământ în jurul tău și te vor împresura și te vor strânge din toate părțile,
44 And they will raze thee and thy children within thee. And they will not leave in thee a stone upon a stone, because thou knew not the time of thy visitation.
Și te vor face una cu pământul și pe copiii tăi în tine; și nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale.
45 And having entered into the temple, he began to cast out those selling and buying in it,
Și a intrat în templu și a început să scoată pe cei ce vindeau în el și pe cei ce cumpărau,
46 saying to them, It is written, My house is a house of prayer, but ye made it a den of robbers.
Spunându-le: Este scris: Casa mea este casa rugăciunii; dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.
47 And he was teaching daily in the temple. But the chief priests, and the scholars sought to destroy him, even the foremost men of the people.
Și îi învăța în fiecare zi în templu. Dar preoții de seamă și scribii și mai marii poporului căutau să îl nimicească,
48 And they did not find what they might do, for the people all hung upon him, listening.
Și nu găseau ce ar putea face; fiindcă toți oamenii erau foarte atenți să îl audă.
