Job 39
1 Do thou know the time when the wild goats of the rock bring forth? Or can thou mark when the hinds do calve?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Can thou number the months that they fulfill? Or do thou know the time when they bring forth?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 They bow themselves. They bring forth their young. They cast out their pains.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Their young ones become strong. They grow up in the open field. They go forth, and return not again.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 Who has sent out the wild donkey free? Or who has loosed the bonds of the swift donkey
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 whose home I have made the wilderness, and the salt land his dwelling-place?
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 He scorns the tumult of the city, neither does he hear the shoutings of the driver.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 The range of the mountains is his pasture, and he searches after every green thing.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 Will the wild-ox be content to serve thee? Or will he abide by thy crib?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Can thou bind the wild-ox with his band in the furrow? Or will he harrow the valleys after thee?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Will thou trust him because his strength is great? Or will thou leave to him thy labor?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Will thou confide in him that he will bring home thy seed, and gather the grain of thy threshing-floor?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 The wings of the ostrich wave proudly, but are they the pinions and plumage of love?
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 For she leaves her eggs on the ground, and warms them in the dust.
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 And she forgets that the foot may crush them, or that the wild beast may trample them.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 She deals hardly with her young ones, as if they were not hers. Though her labor be in vain, she is without fear,
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 because God has deprived her of wisdom, nor has he imparted understanding to her.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 The time she lifts up herself on high she scorns the horse and his rider.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Have thou given the horse his might? Have thou clothed his neck with the quivering mane?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 Have thou made him to leap as a locust? The glory of his snorting is awesome.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 He paws in the valley, and rejoices in his strength. He goes out to meet the armed men.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 He mocks at fear, and is not dismayed. Neither does he turn back from the sword.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 The quiver rattles against him, the flashing spear and the javelin.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 He swallows the ground with fierceness and rage, nor does he believe that it is the voice of the trumpet.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 As often as the trumpet sounds he says, Aha! And he smells the battle afar off, the thunder of the captains, and the shouting.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Is it by thy wisdom that the hawk soars, and stretches her wings toward the south?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Is it at thy command that the eagle mounts up, and makes her nest on high?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 She dwells on the cliff, and makes her home upon the point of the cliff and the stronghold.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 From there she spies out the prey. Her eyes behold it afar off.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Her young ones also suck up blood. And where the slain are, there is she.
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
