Isaiah 17

1 The burden of Damascus. Behold, Damascus is taken away from being a city, and it shall be a ruinous heap.

Povara Damascului. Iată, Damascul este oprită de a mai fi cetate şi va fi un morman de ruine.

2 The cities of Aroer are forsaken. They shall be for flocks, which shall lie down, and none shall make them afraid.

Cetăţile Aroerului sunt părăsite, ele vor fi pentru turme, care se vor culca şi nimeni nu le va speria.

3 And the fortress shall cease from Ephraim, and the kingdom from Damascus. And the remnant of Syria, they shall be as the glory of the sons of Israel, says Jehovah of hosts.

Fortăreaţa de asemenea va înceta din Efraim şi împărăţia din Damasc şi rămăşiţa Siriei; vor fi ca gloria copiilor lui Israel, spune DOMNUL oştirilor.

4 And it shall come to pass in that day, that the glory of Jacob shall be made thin, and the fatness of his flesh shall grow lean.

Şi în acea zi se va întâmpla, că gloria lui Iacob va fi subţiată, şi grăsimea cărnii lui va slăbi.

5 And it shall be as when the harvestman gathers the standing grain, and his arm reaps the ears. Yea, it shall be as when he gleans ears in the valley of Rephaim.

Şi va fi ca atunci când secerătorul adună grânele şi seceră spicele cu braţul său; şi va fi ca cel care strânge spice în valea Refaimului.

6 Yet there shall be gleanings left in it, as the shaking of an olive tree-two or three berries in the top of the uppermost bough, four or five in the outmost branches of a fruitful tree, says Jehovah, the God of Israel.

Totuşi struguri de cules vor fi lăsaţi în ea, ca scuturarea unui măslin, două sau trei boabe pe vârful celei mai înalte crengi, patru sau cinci pe cele mai roditoare ramuri ale acestuia, spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel.

7 In that day men shall look to their maker, and their eyes shall have respect for the Holy One of Israel.

În acea zi un om se va uita la Făcătorul său şi ochii lui vor avea respect pentru Cel Sfânt al lui Israel.

8 And they shall not look to the altars, the work of their hands, nor shall they have respect for that which their fingers have made, either the Asherim, or the sun-images.

Şi nu se va uita la altare, lucrarea mâinilor sale, nici nu va respecta ceea ce degetele sale au făcut, fie dumbrăvile, fie chipurile.

9 In that day their strong cities shall be as the forsaken places in the woodland and on the mountain top, which were forsaken from before the sons of Israel, and it shall be a desolation.

În acea zi cetăţile lui tari vor fi ca o creangă părăsită şi ca cea mai înaltă ramură, pe care au părăsit-o din cauza copiilor lui Israel, şi va fi pustiire.

10 For thou have forgotten the God of thy salvation, and have not been mindful of the rock of thy strength. Therefore thou plant pleasant plants, and set it with foreign slips.

Deoarece ai uitat pe Dumnezeul salvării tale şi nu ţi-ai amintit de stânca tăriei tale, de aceea vei sădi plante plăcute şi le vei pune cu mlădiţe străine:

11 In the day of thy planting thou hedge it in, and in the morning thou make thy seed to blossom. But the harvest flees away in the day of grief and of desperate sorrow.

Ziua vei face a ta plantă să crească şi dimineaţa vei face a ta sămânţă să înflorească, dar recolta va fi un morman în ziua de mâhnire şi de întristare disperată.

12 Ah, the uproar of many peoples, who roar like the roaring of the seas, and the rushing of nations, that rush like the rushing of mighty waters!

Vai de mulţimea multor popoare, ce fac zgomot precum zgomotul mărilor; şi de tumultul naţiunilor, ce fac tumult precum tumultul unor ape puternice!

13 The nations shall rush like the rushing of many waters, but he shall rebuke them. And they shall flee far off, and shall be chased as the chaff of the mountains before the wind, and like the whirling dust before the storm.

Naţiunile se vor revărsa ca tumultul multor ape, dar Dumnezeu le va mustra şi ele vor fugi departe şi vor fi alungate ca pleava munţilor înaintea vântului şi ca praful adunat înaintea vârtejului de vânt.

14 At eventide, behold, terror, and before the morning they are not. This is the portion of those who despoil us, and the lot of those who rob us.

Şi, iată, tulburare spre seară; şi înaintea dimineţii el nu mai este. Aceasta este porţia celor ce ne pradă şi partea celor ce ne jefuiesc.