Genesis 43
1 And the famine was severe in the land.
Şi foametea era aspră în ţară.
2 And it came to pass, when they had eaten up the grain which they had brought out of Egypt, their father said to them, Go again, buy us a little food.
Şi s-a întâmplat, după ce au terminat de mâncat grânele pe care le-au adus din Egipt, că tatăl lor le-a spus: Mergeţi din nou, cumpăraţi-ne puţină hrană.
3 And Judah spoke to him, saying, The man solemnly protested to us, saying, Ye shall not see my face unless your brother be with you.
Şi Iuda i-a vorbit, spunând: Bărbatul ne-a avertizat hotărât, spunând: Nu îmi veţi vedea faţa decât dacă fratele vostru va fi cu voi.
4 If thou will send our brother with us, we will go down and buy food for thee,
Dacă voieşti să-l trimiţi pe fratele nostru cu noi, vom coborî şi vom cumpăra pentru tine hrană;
5 but if thou will not send him, we will not go down. For the man said to us, Ye shall not see my face unless your brother be with you.
Dar dacă nu voieşti să îl trimiţi, nu vom coborî, pentru că acel bărbat ne-a spus: Nu veţi vedea faţa mea, decât dacă fratele vostru va fi cu voi.
6 And Israel said, Why did ye deal so ill with me, as to tell the man whether ye had yet a brother?
Şi Israel a spus: Pentru ce aţi lucrat aşa de rău cu mine, încât să spuneţi acelui bărbat că mai aveţi un frate?
7 And they said, The man asked diligently concerning ourselves, and concerning our kindred, saying, Is your father yet alive? Have ye another brother? And we told him according to the tenor of these words. Could we in any way know that he would say, Bring your brother down?
Iar ei au spus: Acel bărbat ne-a întrebat cu de-amănuntul despre starea noastră şi despre rudenia noastră, spunând: Este tatăl vostru încă în viaţă? Mai aveţi vreun alt frate? Şi noi i-am spus conform cu tonul acestor cuvinte, puteam noi să ştim cu adevărat că el va spune: Coborâţi pe fratele vostru aici?
8 And Judah said to Israel his father, Send the young man with me, and we will arise and go, that we may live, and not die, both we, and thou, and also our little ones.
Şi Iuda i-a spus lui Israel, tatăl său: Trimite băiatul cu mine şi ne vom ridica şi vom merge; ca să trăim şi să nu murim deopotrivă noi şi tu şi micuţii noştri.
9 I will be surety for him, of my hand shall thou require him. If I do not bring him to thee, and set him before thee, then let me bear the blame forever.
Eu voi fi garanţie pentru el; din mâna mea îl vei cere; dacă nu ţi-l aduc şi nu îl pun înaintea ta, atunci să suport eu vina pentru totdeauna;
10 For unless we had lingered, surely we would have now returned a second time.
Căci dacă nu am fi întârziat, cu adevărat acum am fi întorşi şi de această a doua oară.
11 And their father Israel said to them, If it be so now, do this: Take of the choice fruits of the land in your vessels, and carry a present down to the man, a little balm, and a little honey, spicery and myrrh, nuts, and almonds.
Şi tatăl lor, Israel, le-a spus: Dacă aşa trebuie să fie acum, faceţi aceasta; luaţi din cele mai bune roade din ţară în vasele voastre şi duceţi-i înapoi un dar acelui bărbat, puţin balsam şi puţină miere, mirodenii şi smirnă, nuci şi migdale;
12 And take double money in your hand, and the money that was returned in the mouth of your sacks carry again in your hand. Perhaps it was an oversight.
Şi luaţi dublul banilor în mâna voastră; şi banii care au fost aduşi înapoi la gura sacilor voştri, duceţi-i înapoi în mâna voastră; poate aceasta a fost o neatenţie.
13 Also take your brother, and arise, go again to the man.
Luaţi de asemenea pe fratele vostru şi ridicaţi-vă, mergeţi din nou la acel bărbat;
14 And God Almighty give you mercy before the man, that he may release to you your other brother and Benjamin. And if I be bereaved of my sons, I am bereaved.
Şi Dumnezeu cel Atotputernic să vă dea milă înaintea acelui bărbat, ca el să trimită pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin. Dacă este să fiu văduvit de copiii mei, eu sunt văduvit.
15 And the men took that present, and they took double money in their hand, and Benjamin, and rose up, and went down to Egypt, and stood before Joseph.
Şi bărbaţii au luat acel dar şi au luat dublul banilor în mâna lor şi pe Beniamin; şi s-au ridicat şi au coborât în Egipt şi au stat înaintea lui Iosif.
16 And when Joseph saw Benjamin with them, he said to the steward of his house, Bring the men into the house, and kill, and make ready, for the men shall dine with me at noon.
Şi când Iosif a văzut pe Beniamin cu ei, a spus administratorului casei sale: Adu aceşti bărbaţi în casă şi înjunghie animale şi pregăteşte, pentru că aceşti bărbaţi vor mânca cu mine la amiază.
17 And the man did as Joseph bade, and the man brought the men to Joseph's house.
Şi bărbatul a făcut cum Iosif a cerut; şi bărbatul a adus bărbaţii în casa lui Iosif.
18 And the men were afraid, because they were brought to Joseph's house, and they said, We are brought in because of the money that was returned in our sacks at the first time, that he may seek occasion against us, and fall upon us, and take us for bondmen, and our donkeys.
Şi bărbaţii s-au temut, deoarece au fost aduşi în casa lui Iosif; şi au spus: Din cauza banilor care au fost întorşi înapoi în sacii noştri de prima dată suntem aduşi înăuntru; ca el să caute motiv împotriva noastră şi să cadă asupra noastră şi să ne ia ca robi şi măgarii noştri.
19 And they came near to the steward of Joseph's house, and they spoke to him at the door of the house,
Şi s-au apropiat de administratorul casei lui Iosif şi au vorbit îndeaproape cu el la uşa casei,
20 and said, Oh, my lord, we indeed came down at the first time to buy food.
Şi au spus: Vai, domnule, noi, într-adevăr, am coborât de prima dată pentru a cumpăra hrană.
21 And it came to pass, when we came to the lodging place, that we opened our sacks, and, behold, every man's money was in the mouth of his sack, our money in full weight. And we have brought it again in our hand.
Şi s-a întâmplat când am venit la han, că am deschis sacii noştri şi, iată, banii fiecărui bărbat erau la gura sacului său, banii noştri în greutate deplină; şi noi am adus aceşti bani înapoi în mâna noastră.
22 And we have brought other money down in our hand to buy food. We know not who put our money in our sacks.
Şi alţi bani am adus aici în mâna noastră pentru a cumpăra hrană; nu putem spune cine a pus banii noştri în sacii noştri.
23 And he said, Peace be to you, fear not. Your God, and the God of your father, has given you treasure in your sacks. I had your money. And he brought Simeon out to them.
Iar el a spus: Pace vouă, nu vă temeţi; Dumnezeul vostru şi Dumnezeul tatălui vostru v-a dat comoară în sacii voştri; eu am avut banii voştri. Şi l-a adus pe Simeon la ei.
24 And the man brought the men into Joseph's house, and gave them water, and they washed their feet. And he gave their donkeys provender.
Şi bărbatul a adus bărbaţii în casa lui Iosif şi le-a dat apă şi ei şi-au spălat picioarele; iar el a dat măgarilor lor nutreţ.
25 And they made ready the present against Joseph's coming at noon, for they heard that they should eat bread there.
Şi au pregătit darul înainte să vină Iosif la amiază, pentru că au auzit că vor mânca pâine acolo.
26 And when Joseph came home, they brought him the present which was in their hand into the house, and bowed down themselves to him to the earth.
Şi după ce Iosif a venit acasă, i-au adus darul, care era în mâna lor, în casă şi i s-au prosternat până la pământ.
27 And he asked them of their welfare, and said, Is your father well, the old man of whom ye spoke? Is he yet alive?
Iar el i-a întrebat despre bunăstarea lor şi a spus: Este bine tatăl vostru, bătrânul despre care voi aţi vorbit? Mai trăieşte?
28 And they said, Thy servant our father is well; he is yet alive. And they bowed the head, and made obeisance.
Iar ei au răspuns: Servitorul tău, tatăl nostru, este sănătos, încă trăieşte. Şi ei şi-au aplecat capetele şi s-au prosternat.
29 And he lifted up his eyes, and saw Benjamin his brother, his mother's son, and said, Is this your youngest brother, of whom ye spoke to me? And he said, God be gracious to thee, my son.
Iar el şi-a ridicat ochii şi a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale, şi a spus: Este acesta fratele vostru mai tânăr, despre care mi-aţi vorbit? Şi a spus: Dumnezeu să aibă har față de tine, fiule.
30 And Joseph made haste, for his heart yearned over his brother, and he sought where to weep. And he entered into his chamber, and wept there.
Şi Iosif s-a grăbit, pentru că adâncurile lui fremătau pentru fratele său; şi a căutat un loc unde să plângă; şi a intrat în camera sa şi a plâns acolo.
31 And he washed his face, and came out. And he restrained himself, and said, Set on bread.
Şi el şi-a spălat faţa şi a ieşit şi s-a stăpânit şi a spus: Puneţi pâine.
32 And they set on for him by himself, and for them by themselves, and for the Egyptians, who ate with him, by themselves, because the Egyptians might not eat bread with the Hebrews, for that is an abomination to the Egyptians.
Şi au pus pentru el deoparte şi pentru ei deoparte şi pentru egiptenii care mâncau cu el deoparte, pentru că egiptenii nu pot mânca pâine cu evreii, pentru că aceasta este o urâciune pentru egipteni.
33 And they sat before him, the firstborn according to his birthright, and the youngest according to his youth. And the men marveled one with another.
Şi au şezut înaintea lui, întâiul născut conform cu dreptul său de întâi născut şi cel mai tânăr conform tinereţii sale; şi bărbaţii se minunau unul către altul.
34 And he took and sent portions to them from before him, but Benjamin's portion was five times so much as any of theirs. And they drank, and were merry with him.
Şi a luat şi le-a trimis daruri de mâncare din cele dinaintea lui; iar darul de mâncare al lui Beniamin era de cinci ori mai mult decât al oricăruia dintre ei. Şi au băut şi s-au bucurat împreună cu el.
