Genesis 41
1 And it came to pass at the end of two full years, that Pharaoh dreamed. And, behold, he stood by the river.
Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a doi ani întregi, că Faraon a visat: şi, iată, el stătea în picioare lângă râu.
2 And, behold, there came up out of the river seven cows, well-favored and fat-fleshed, and they fed in the reed grass.
Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci plăcute la vedere şi grase; şi ele păşteau într-o pajişte.
3 And, behold, seven other cows came up after them out of the river, ill-favored and lean-fleshed, and stood by the other cows upon the brink of the river.
Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele din râu, urâte la vedere şi slabe; şi au stat lângă celelalte vaci pe malul râului.
4 And the ill-favored and lean-fleshed cows ate up the seven well-favored and fat cows. So Pharaoh awoke.
Şi vacile urâte la vedere şi slabe au mâncat vacile plăcute la vedere şi grase. Aşa că Faraon s-a trezit.
5 And he slept and dreamed a second time. And, behold, seven ears of grain came up upon one stalk, fat and good.
Şi a adormit şi a visat a doua oară: şi, iată, şapte spice de grâu s-au ridicat pe un pai, grase şi bune.
6 And, behold, seven ears, thin and blasted with the east wind, sprung up after them.
Şi, iată, şapte spice subţiri şi prăjite de vântul de est au răsărit după ele.
7 And the thin ears swallowed up the seven fat and full ears. And Pharaoh awoke, and, behold, it was a dream.
Şi cele şapte spice subţiri au mâncat cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit şi, iată, a fost un vis.
8 And it came to pass in the morning, that his spirit was troubled, and he sent and called for all the magicians of Egypt, and all the wise men of it. And Pharaoh told them his dream, but there was no man who could interpret them to Pharaoh.
Şi s-a întâmplat dimineaţa că duhul său era tulburat; şi a trimis şi a chemat pe toţi magicienii Egiptului şi pe toţi înţelepţii acestuia; şi Faraon le-a spus visul său; dar nu era niciunul care să le poată interpreta lui Faraon.
9 Then the chief butler spoke to Pharaoh, saying, I do remember my faults this day.
Atunci a vorbit mai marele paharnicilor lui Faraon, spunând: Îmi amintesc greşelile mele în această zi;
10 Pharaoh was angry with his servants, and put me in ward in the house of the captain of the guard, me and the chief baker.
Faraon s-a înfuriat pe servitorii săi şi m-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzii, pe mine şi pe mai marele brutarilor.
11 And we dreamed a dream in one night, I and he, we dreamed each man according to the interpretation of his dream.
Şi noi am visat un vis într-o noapte, eu şi el; noi am visat, fiecare conform interpretării visului său.
12 And there was a young man with us there, a Hebrew, servant to the captain of the guard, and we told him. And he interpreted to us our dreams. He interpreted to each man according to his dream.
Şi era acolo cu noi un tânăr, un evreu, servitor al căpeteniei gărzii; şi noi i-am povestit şi el ne-a interpretat visele; fiecăruia conform visului său el ne-a interpretat.
13 And it came to pass, as he interpreted to us, so it was; he restored me to my office, and he hanged him.
Şi s-a întâmplat, că aşa cum ne-a interpretat, aşa a fost; pe mine el m-a restaurat în serviciul meu şi pe el l-a atârnat.
14 Then Pharaoh sent and called Joseph. And they brought him hastily out of the dungeon, and he shaved himself, and changed his raiment, and came in to Pharaoh.
Atunci Faraon a trimis şi a chemat pe Iosif şi ei l-au adus repede din groapă; şi el s-a bărbierit şi şi-a schimbat hainele şi a intrat la Faraon.
15 And Pharaoh said to Joseph, I have dreamed a dream, and there is no man who can interpret it. And I have heard say of thee, that when thou hear a dream thou can interpret it.
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Am visat un vis şi nu este niciunul care să îl poată interpreta; şi am auzit vorbindu-se despre tine, că poţi înţelege un vis pentru a-l interpreta.
16 And Joseph answered Pharaoh, saying, It is not in me. God will give Pharaoh an answer of peace.
Şi Iosif i-a răspuns lui Faraon, spunând: Aceasta nu este în mine; Dumnezeu va da lui Faraon un răspuns al păcii.
17 And Pharaoh spoke to Joseph, In my dream, behold, I stood upon the brink of the river.
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: În visul meu, iată, stăteam în picioare pe malul râului;
18 And, behold, there came up out of the river seven cows, fat-fleshed and well-favored, and they fed in the reed grass.
Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci grase şi plăcute la vedere; şi ele păşteau pe o pajişte;
19 And, behold, seven other cows came up after them, poor and very ill-favored and lean-fleshed, such as I never saw in all the land of Egypt for badness.
Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele, jigărite şi foarte urâte la vedere şi slabe, aşa de rele nu am văzut niciodată în toată ţara Egiptului;
20 And the lean and ill-favored cows ate up the first seven fat cows.
Şi vacile slabe şi urâte la vedere au mâncat primele şapte vaci grase;
21 And when they had eaten them up, it could not be known that they had eaten them, but they were still ill-favored, as at the beginning. So I awoke.
Şi după ce le-au mâncat, nu se putea cunoaşte că ele le-au mâncat pe acelea; ci ele erau încă urâte la vedere, precum la început. Aşa că m-am trezit.
22 And I saw in my dream, and, behold, seven ears came up upon one stalk, full and good.
Şi am văzut în visul meu şi, iată, şapte spice s-au ridicat pe un pai, pline şi bune;
23 And, behold, seven ears, withered, thin, and blasted with the east wind, sprung up after them,
Şi, iată, şapte spice, uscate, subţiri şi prăjite de vântul de est, au răsărit după ele;
24 and the thin ears swallowed up the seven good ears. And I told it to the magicians, but there was no man who could declare it to me.
Şi spicele subţiri au mâncat cele şapte spice bune; şi eu am spus aceasta magicienilor; dar nu a fost niciunul să îmi poată explica aceasta.
25 And Joseph said to Pharaoh, The dream of Pharaoh is one; what God is about to do he has declared to Pharaoh.
Şi Iosif i-a spus lui Faraon: Visul lui Faraon este unul singur: Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce este el gata să facă.
26 The seven good cows are seven years, and the seven good ears are seven years; the dream is one.
Cele şapte vaci bune sunt şapte ani; şi cele şapte spice bune sunt şapte ani; visul este unul singur.
27 And the seven lean and ill-favored cows that came up after them are seven years, and also the seven empty ears blasted with the east wind, they shall be seven years of famine.
Şi cele şapte vaci slabe şi urâte la vedere care au urcat după ele sunt şapte ani; şi cele şapte spice goale prăjite de vântul de est vor fi şapte ani de foamete.
28 That is the thing which I spoke to Pharaoh. What God is about to do he has shown to Pharaoh.
Acesta este lucrul pe care l-am vorbit lui Faraon: Ceea ce Dumnezeu este gata să facă îi arată lui Faraon.
29 Behold, there come seven years of great plenty throughout all the land of Egypt,
Iată, vin şapte ani de mare abundenţă prin toată ţara Egiptului;
30 and there shall arise after them seven years of famine. And all the plenty shall be forgotten in the land of Egypt, and the famine shall consume the land.
Şi se vor ridica după ei şapte ani de foamete; şi toată abundenţa va fi uitată în ţara Egiptului; şi foametea va mistui ţara;
31 And the plenty shall not be known in the land because of that famine which follows, for it shall be very grievous.
Şi abundenţa nu va fi cunoscută în ţară din cauza acelei foamete care urmează; căci aceasta va fi foarte apăsătoare.
32 And because the dream was doubled to Pharaoh, it is because the thing is established by God, and God will shortly bring it to pass.
Şi de aceea visul a fost repetat lui Faraon de două ori; aceasta este din cauză că lucrul este stabilit de Dumnezeu şi Dumnezeu îl va face să se întâmple curând.
33 Now therefore let Pharaoh look out for a man discreet and wise, and set him over the land of Egypt.
Acum de aceea Faraon să caute un bărbat chibzuit şi înţelept şi să îl pună peste ţara Egiptului.
34 Let Pharaoh do this, and let him appoint overseers over the land, and take up the fifth part of the land of Egypt in the seven plentiful years.
Să facă Faraon aceasta şi să rânduiască supraveghetori peste ţară şi să ia a cincea parte din ţara Egiptului în cei şapte ani de abundenţă.
35 And let them gather all the food of these good years that come, and lay up grain under the hand of Pharaoh for food in the cities, and let them keep it.
Şi ei să adune toată hrana acelor ani buni ce vin şi să depoziteze grâne sub mâna lui Faraon şi ei să ţină hrana în cetăţi.
36 And the food shall be for a store to the land against the seven years of famine, which shall be in the land of Egypt, that the land not perish through the famine.
Şi acea hrană va fi ca rezervă ţării pentru cei şapte ani de foamete, care va fi în ţara Egiptului; ca ţara să nu piară prin foamete.
37 And the thing was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.
Şi lucrul a fost bun în ochii lui Faraon şi în ochii tuturor servitorilor săi.
38 And Pharaoh said to his servants, Can we find such a one as this, a man in whom is the spirit of God?
Şi Faraon a spus servitorilor săi: Putem noi găsi un astfel de om cum este acesta, un bărbat în care este Duhul lui Dumnezeu?
39 And Pharaoh said to Joseph, Inasmuch as God has shown thee all of this, there is none so discreet and wise as thou.
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Întrucât Dumnezeu ţi-a arătat toată aceasta, nu există niciunul aşa de chibzuit şi înţelept precum eşti tu;
40 Thou shall be over my house, and according to thy word all my people shall be ruled. Only in the throne I will be greater than thou.
Tu vei fi peste casa mea şi conform cuvântului tău va fi guvernat tot poporul meu; numai pe tron voi fi mai mare ca tine.
41 And Pharaoh said to Joseph, See, I have set thee over all the land of Egypt.
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Vezi, te-am pus peste toată ţara Egiptului.
42 And Pharaoh took his signet ring from off his hand, and put it upon Joseph's hand, and arrayed him in vestures of fine linen, and put a gold chain about his neck.
Şi Faraon şi-a scos inelul de pe mâna sa şi l-a pus pe mâna lui Iosif şi l-a înveşmântat în veştminte de in subţire şi a pus un lanţ de aur în jurul gâtului său.
43 And he made him to ride in the second chariot which he had, and they cried before him, Bow the knee. And he set him over all the land of Egypt.
Şi l-a făcut să meargă în al doilea car pe care îl avea; şi strigau înaintea lui: Aplecaţi genunchiul! Şi l-a făcut conducător peste toată ţara Egiptului.
44 And Pharaoh said to Joseph, I am Pharaoh, and without thee no man shall lift up his hand or his foot in all the land of Egypt.
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Eu sunt Faraon şi fără tine niciun om nu îşi va ridica mâna sau piciorul în toată ţara Egiptului.
45 And Pharaoh called Joseph's name Zaphenath-paneah, and he gave him Asenath, the daughter of Poti-phera priest of On, for a wife. And Joseph went out over the land of Egypt.
Şi Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah; şi i-a dat de soţie pe Asenat, fiica lui Potifera, preot din On. Şi Iosif a ieşit prin toată ţara Egiptului.
46 And Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. And Joseph went out from the presence of Pharaoh, and went throughout all the land of Egypt.
Şi Iosif era în vârstă de treizeci de ani când a stat în picioare înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului. Şi Iosif a ieşit dinaintea lui Faraon şi a mers prin toată ţara Egiptului.
47 And in the seven plenteous years the earth brought forth by handfuls.
Şi în cei şapte ani abundenţi pământul a adus cu mâini pline.
48 And he gathered up all the food of the seven years which were in the land of Egypt, and laid up the food in the cities. The food of the field, which was round about every city, he laid up in the same.
Şi el a adunat toată hrana celor şapte ani, care era în ţara Egiptului, şi a depozitat hrana în cetăţi; hrana din câmp, care era în jurul fiecărei cetăţi, a depozitat-o în aceeaşi cetate.
49 And Joseph laid up grain as the sand of the sea, very much, until he left off numbering, for it was without number.
Şi Iosif a adunat grâne ca nisipul mării, foarte multe, până ce s-a oprit din numărat, pentru că erau fără număr.
50 And two sons were born to Joseph before the year of famine came, whom Asenath, the daughter of Potiphera priest of On, bore to him.
Şi lui Iosif i s-au născut, înainte de a veni anii foametei, doi fii pe care Asenat, fiica lui Potifera, preot din On, i-a născut lui.
51 And Joseph called the name of the firstborn Manasseh, for God has made me forget all my toil, and all my father's house.
Şi Iosif l-a numit pe întâiul născut, Manase: Pentru că Dumnezeu, a spus el, m-a făcut să uit toată osteneala mea şi toată casa tatălui meu.
52 And the name of the second he called Ephraim, for God has made me fruitful in the land of my affliction.
Şi celui de al doilea, i-a pus numele, Efraim: Pentru că Dumnezeu m-a făcut să fiu roditor în ţara necazului meu.
53 And the seven years of plenty, that was in the land of Egypt, came to an end.
Şi cei şapte ani ai abundenţei, care au fost în ţara Egiptului, s-au terminat.
54 And the seven years of famine began to come, according as Joseph had said. And there was famine in all lands, but in all the land of Egypt there was bread.
Şi cei şapte ani ai sărăciei au început a veni, conform cu ceea ce Iosif spusese; şi sărăcia era în toate ţările; dar în toată ţara Egiptului era pâine.
55 And when all the land of Egypt was famished, the people cried to Pharaoh for bread. And Pharaoh said to all the Egyptians, Go to Joseph; what he says to you, do.
Şi când toată ţara Egiptului a fost înfometată, poporul a strigat la Faraon pentru pâine; şi Faraon a spus tuturor egiptenilor: Mergeţi la Iosif; ce vă spune el, faceţi.
56 And the famine was over all the face of the earth. And Joseph opened all the storehouses, and sold to the Egyptians. And the famine was severe in the land of Egypt.
Şi foametea era peste toată faţa pământului. Şi Iosif a deschis toate depozitele şi a vândut egiptenilor; şi foametea se înăsprea în ţara Egiptului.
57 And all countries came into Egypt to Joseph to buy grain, because the famine was severe on all the earth.
Şi toate ţările au venit în Egipt, la Iosif, pentru a cumpăra grâne, pentru că foametea era aşa de aspră în toate ţările.
