Acts 22

1 Men, brothers, and fathers, hear now my defense to you.

“Frați și părinți, ascultați apărarea pe care v-o fac acum.”

2 And having heard that he called out to them in the Hebrew language, they offered more silence. And he says,

Când au auzit că le vorbea în limba ebraică, s-au liniștit și mai mult. El a zis:

3 I am indeed a Jewish man, born in Tarsus of Cilicia, but reared in this city at the feet of Gamaliel, reared accurately in the paternal law, being a zealot of God, as ye all are today.

“Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar crescut în această cetate, la picioarele lui Gamaliel, învățat după tradiția strictă a legii părinților noștri, și zelos pentru Dumnezeu, așa cum sunteți și voi toți astăzi.

4 And I persecuted this Way as far as death, binding and delivering into prisons both men and women.

Am prigonit această Cale până la moarte, legând și dând în închisori bărbați și femei,

5 As also the high priest testifies about me, and all the senior council, from whom also having received letters to the brothers in Damascus, I was going to bring bound even those who were there to Jerusalem so that they might be punished.

așa cum mărturisesc și marele preot și tot consiliul bătrânilor, de la care am primit și scrisori către frați, și am călătorit la Damasc pentru a-i aduce în legături la Ierusalim și pe cei care erau acolo, ca să fie pedepsiți.

6 And there happened to me, while going and approaching Damascus about noon, suddenly to flash forth from heaven a great light around me.

“Pe când mergeam și mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată, din cer, o lumină mare a strălucit în jurul meu.

7 And I fell to the ground, and heard a voice saying to me, Saul, Saul, why do thou persecute me?

Am căzut la pământ și am auzit un glas care îmi spunea: “Saul, Saul, de ce mă prigonești?”

8 And I answered, Who are thou, Lord? And he said to me, I am Jesus the Nazarene, whom thou persecute.

I-am răspuns: “Cine ești Tu, Doamne?” El mi-a zis: “Eu sunt Isus din Nazaret, pe care Îl prigonești tu.

9 And those who were with me indeed saw the light and became afraid, but they heard not the voice of him who spoke to me.

Cei ce erau cu mine au văzut lumina și s-au temut, dar n-au înțeles vocea Celui ce vorbea cu mine.

10 And I said, What shall I do, Lord? And the Lord said to me, After rising, go into Damascus, and there it will be told thee about all things that have been assigned for thee to do.

Am întrebat: “Ce să fac, Doamne?”. Domnul mi-a zis: 'Ridică-te și du-te în Damasc. Acolo ți se vor spune toate lucrurile care ți-au fost rânduite să le faci”.

11 And as I was not seeing from the splendor of that light, I came into Damascus, being led by hand by those who accompanied me.

Când nu mai vedeam nimic din cauza slavei acelei lumini, fiind condus de mâna celor care erau cu mine, am intrat în Damasc.

12 And a certain Ananias, a devout man according to the law, having a good report by all the Jews who dwell there,

“Un oarecare Anania, un om evlavios după Lege, vestit de toți iudeii care locuiau în Damasc,

13 having come near me, and having stood by, he said to me, Brother Saul, look up. And I looked up on him the same hour.

a venit la mine și, stând lângă mine, mi-a zis: “Frate Saul, primește-ți vederea! Chiar în acel ceas m-am uitat la el.

14 And he said, The God of our fathers appointed thee to know his will, and to see the Righteous Man, and to hear a voice from his mouth,

El a zis: “Dumnezeul părinților noștri te-a rânduit să cunoști voia Lui, să-L vezi pe Cel Drept și să auzi un glas din gura Lui.

15 because thou will be a witness for him to all men of the things that thou have seen and heard.

Căci tu vei fi martor pentru el, în fața tuturor oamenilor, pentru ceea ce ai văzut și ai auzit.

16 And now what is it going to be? Having arisen, immerse and wash away thy sins, calling on the name of the Lord.

Și acum, de ce așteptați? Ridică-te, botează-te și spală-ți păcatele, invocând numele Domnului”.

17 And it came to pass, my having returned to Jerusalem and while I prayed in the temple, for me to became in a trance.

După ce m-am întors la Ierusalim și în timp ce mă rugam în Templu, am căzut în transă

18 And I saw him saying to me, Hurry and depart in haste out of Jerusalem, because they will not accept thy testimony about me.

și l-am văzut pe El zicându-mi: “Grăbește-te și ieși repede din Ierusalim, pentru că nu vor primi de la tine mărturie despre Mine”.

19 And I said, Lord, they know that I was imprisoning and beating in every synagogue those who believe in thee.

Eu am zis: “Doamne, ei înșiși știu că am întemnițat și am bătut în toate sinagogile pe cei care credeau în Tine.

20 And when the blood of Stephen thy witness was shed, I myself also was standing by, and approving his killing, and keeping the garments of those who killed him.

Când s-a vărsat sângele lui Ștefan, martorul Tău, am stat și eu de față, consimțind la moartea lui și păzind mantiile celor care l-au ucis'.

21 And he said to me, Depart, because I will send thee far away to Gentiles.

El mi-a zis: “Pleacă, căci te voi trimite departe de aici, la neamuri.”

22 And they heard him until this word. And they lifted up their voice, saying, Away with such a man from the earth, for he is not fit to live.

L-au ascultat până ce a spus aceasta; apoi au ridicat glasul și au zis: “Scapă pământul de omul acesta, căci nu este vrednic să trăiască!”

23 And of them crying out, and throwing off their garments, and casting dust into the air,

Pe când strigau, își aruncau mantiile și aruncau praf în aer,

24 the chief captain commanded him be brought into the fort, having said to examine him by scourging, so that he might know for what reason they shouted against him this way.

comandantul a poruncit să fie dus în cazarmă și a ordonat să fie cercetat prin biciuire, ca să știe pentru ce crimă strigau așa împotriva lui.

25 And as they stretched him out with the thongs, Paul said to the centurion who stood by, Is it permitted for you to scourge a Roman man, and uncondemned?

După ce l-au legat cu chingi, Pavel l-a întrebat pe centurionul care se afla de față: “Îți este permis să biciuiești un om care este roman și nu a fost găsit vinovat?”

26 And when the centurion heard, having come to the chief captain, he reported, saying, Look! What are thou about to do? For this man is a Roman.

Când a auzit centurionul, s-a dus la comandant și i-a zis: “Ai grijă ce ai de gând să faci, căci omul acesta este roman!”

27 And the chief captain having come, he said to him, Tell me if thou are a Roman. And he said, Yes.

Comandantul a venit și l-a întrebat: “Spune-mi, ești roman?” El a spus: “Da”.

28 And the chief captain answered, Of a great sum I obtained this citizenship. And Paul said, But then I was born so.

Și comandantul a răspuns: “Mi-am cumpărat cetățenia cu un preț mare.” Pavel a spus: “Dar eu m-am născut roman”.

29 Straightaway therefore those who were about to examine him withdrew from him. And the chief captain was also afraid when he learned that he was a Roman, and because he was who bound him.

Și îndată s-au depărtat de el cei ce voiau să-l cerceteze, iar comandantul s-a temut și el, când a văzut că este roman, pentru că îl legase.

30 But on the morrow, wanting to know the certainty of why he was accused by the Jews, he loosed him from the bonds, and commanded the chief priests and all their council to come. And having brought Paul down, he set him before them.

Dar a doua zi, dorind să afle adevărul despre motivul pentru care era acuzat de iudei, l-a eliberat din legături și a poruncit preoților de seamă și întregului consiliu să se adune, a coborât pe Pavel și l-a pus în fața lor.