Psalmen 109
1 Een psalm van David, voor den opperzangmeester. O God mijns lofs! zwijg niet.
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
2 Want de mond des goddelozen en de mond des bedrogs zijn tegen mij opengedaan; zij hebben met mij gesproken met een valse tong.
Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
3 En met hatelijke woorden hebben zij mij omsingeld; ja, zij hebben mij bestreden zonder oorzaak.
M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
4 Voor mijn liefde, staan zij mij tegen; maar ik was steeds in het gebed.
Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
5 En zij hebben mij kwaad voor goed opgelegd, en haat voor mijn liefde.
Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
6 Stel een goddeloze over hem, en de satan sta aan zijn rechterhand.
Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
7 Als hij gericht wordt, zo ga hij schuldig uit, en zijn gebed zij tot zonde.
Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
8 Dat zijn dagen weinig zijn; een ander neme zijn ambt;
Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
9 Dat zijn kinderen wezen worden, en zijn vrouw weduwe.
Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
10 En dat zijn kinderen hier en daar omzwerven, en bedelen, en de nooddruft uit hun verwoeste plaatsen zoeken.
Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
11 Dat de schuldeiser aansla al wat hij heeft, en dat de vreemden zijn arbeid roven.
Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
12 Dat hij niemand hebbe, die weldadigheid over hem uitstrekke, en dat er niemand zij, die zijn wezen genadig zij.
Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
13 Dat zijn nakomelingen uitgeroeid worden; hun naam worde uitgedelgd in het andere geslacht.
Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
14 De ongerechtigheid zijner vaderen worde gedacht bij den HEERE, en de zonde zijner moeder worde niet uitgedelgd.
Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
15 Dat zij gedurig voor den HEERE zijn; en Hij roeie hun gedachtenis uit van de aarde.
Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
16 Omdat hij niet gedacht heeft weldadigheid te doen, maar heeft den ellendigen en den nooddruftigen man vervolgd, en den verslagene van hart, om hem te doden.
Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
17 Dewijl hij den vloek heeft liefgehad, dat die hem overkome, en geen lust gehad heeft tot den zegen, zo zij die verre van hem.
Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
18 En hij zij bekleed met den vloek, als met zijn kleed, en dat die ga tot in het binnenste van hem als het water, en als de olie in zijn beenderen.
Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
19 Die zij hem als een kleed, waarmede hij zich bedekt, en tot een gordel, waarmede hij zich steeds omgordt.
Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
20 Dit zij het werkloon mijner tegenstanders van den HEERE, en dergenen, die kwaad spreken tegen mijn ziel.
Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
21 Maar Gij, o HEERE Heere! maak het met mij om Uws Naams wil; dewijl Uw goedertierenheid goed is, verlos mij.
Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
22 Want ik ben ellendig en nooddruftig, en mijn hart is in het binnenste van mij doorwond.
Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
23 Ik ga heen gelijk een schaduw, wanneer zij zich neigt; ik worde omgedreven als een sprinkhaan.
Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
24 Mijn knieen struikelen van vasten, en mijn vlees is vermagerd, zodat er geen vet aan is.
Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
25 Nog ben ik hun een smaad; als zij mij zien, zo schudden zij hun hoofd.
Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
26 Help mij, HEERE, mijn God! verlos mij naar Uw goedertierenheid.
Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
27 Opdat zij weten, dat dit Uw hand is, dat Gij het, HEERE! gedaan hebt.
Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
28 Laat hen vloeken, maar zegen Gij; laat hen zich opmaken, maar dat zij beschaamd worden; doch dat zich Uw knecht verblijde.
Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
29 Laat mijn tegenstanders met schande bekleed worden, en dat zij met hun beschaamdheid zich bedekken, als met een mantel.
Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
30 Ik zal den HEERE met mijn mond zeer loven, en in het midden van velen zal ik Hem prijzen.
Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
31 Want Hij zal den nooddruftige ter rechterhand staan, om hem te verlossen van degenen, die zijn ziel veroordelen.
Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
