< Spreuken 14 >

1 Elke wijze vrouw bouwt haar huis; maar die zeer dwaas is, breekt het af met haar handen.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Die in zijn oprechtheid wandelt, vreest den HEERE; maar die afwijkt in zijn wegen, veracht Hem.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 In den mond des dwazen is een roede des hoogmoeds; maar de lippen der wijzen bewaren hen.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Als er geen ossen zijn, zo is de krib rein; maar door de kracht van den os is der inkomsten veel.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Een waarachtig getuige zal niet liegen; maar een vals getuige blaast leugens.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 De spotter zoekt wijsheid, en er is gene; maar de wetenschap is voor den verstandige licht.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Ga weg van de tegenwoordigheid eens zotten mans; want gij zoudt bij hem geen lippen der wetenschap merken.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 De wijsheid des kloekzinnigen is zijn weg te verstaan; maar dwaasheid der zotten is bedriegerij.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Elke dwaas zal de schuld verbloemen; maar onder de oprechten is goedwilligheid.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 Het hart kent zijn eigen bittere droefheid; en een vreemde zal zich met deszelfs blijdschap niet vermengen.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Het huis der goddelozen zal verdelgd worden; maar de tent der oprechten zal bloeien.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Er is een weg, die iemand recht schijnt; maar het laatste van dien zijn wegen des doods.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Het hart zal ook in het lachen smart hebben; en het laatste van die blijdschap is droefheid.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Die afkerig van hart is, zal van zijn wegen verzadigd worden; maar een goed man van zichzelven.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 De slechte gelooft alle woord; maar de kloekzinnige merkt op zijn gang.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 De wijze vreest, en wijkt van het kwade; maar de zot is oplopende toornig, en zorgeloos.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Die haastig is tot toorn, zal dwaasheid doen; en een man van schandelijke verdichtselen zal gehaat worden.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 De slechten erven dwaasheid; maar de kloekzinnigen zullen zich met wetenschap kronen.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 De kwaden buigen voor het aangezicht der goeden neder, en de goddelozen voor de poorten des rechtvaardigen.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 De arme wordt zelfs van zijn vriend gehaat; maar de liefhebbers des rijken zijn vele.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Die zijn naaste veracht, zondigt; maar die zich der nederigen ontfermt, die is welgelukzalig.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Dwalen zij niet, die kwaad stichten? Maar weldadigheid en trouw is voor degenen, die goed stichten.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 In allen smartelijke arbeid is overschot; maar het woord der lippen strekt alleen tot gebrek.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 Der wijzen kroon is hun rijkdom; de dwaasheid der zotten is dwaasheid.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Een waarachtig getuige redt de zielen; maar die leugens blaast, is een bedrieger.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In de vreze des HEEREN is een sterk vertrouwen, en Hij zal Zijn kinderen een Toevlucht wezen.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 De vreze des HEEREN is een springader des levens, om af te wijken van de strikken des doods.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 In de menigte des volks is des konings heerlijkheid; maar in gebrek van volk is eens vorsten verstoring.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 De lankmoedige is groot van verstand; maar die haastig is van gemoed, verheft de dwaasheid.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Een gezond hart is het leven des vleses; maar nijd is verrotting der beenderen.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Die den arme verdrukt, smaadt deszelfs Maker; maar die zich des nooddruftigen ontfermt, eert Hem.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 De goddeloze zal heengedreven worden in zijn kwaad; maar de rechtvaardige betrouwt zelfs in zijn dood.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Wijsheid rust in het hart des verstandigen; maar wat in het binnenste der zotten is, wordt bekend.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Gerechtigheid verhoogt een volk, maar de zonde is een schandvlek der natien.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 Het welbehagen des konings is over een verstandigen knecht; maar zijn verbolgenheid zal zijn over dengene, die beschaamd maakt.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.

< Spreuken 14 >