< Psalmen 94 >
1 O God der wraken! o HEERE, God der wraken! verschijn blinkende.
DOAMNE Dumnezeu, căruia răzbunarea îi aparține; Dumnezeule, căruia răzbunarea îi aparține, arată-te.
2 Gij, Rechter der aarde! verhef U; breng vergelding weder over de hovaardigen.
Înalță-te, tu judecător al pământului, întoarce o răsplată celui mândru.
3 Hoe lang zullen de goddelozen, o HEERE! hoe lang zullen de goddelozen van vreugde opspringen?
DOAMNE, până când cei răi, până când cei stricați vor triumfa?
4 Uitgieten? hard spreken? alle werkers der ongerechtigheid zich beroemen?
Până când vor rosti și vor vorbi lucruri grele? Și toți lucrătorii nelegiuirii se vor făli?
5 O HEERE! zij verbrijzelen Uw volk, en zij verdrukken Uw erfdeel.
Ei rup în bucăți poporul tău, DOAMNE, și nenorocesc moștenirea ta.
6 De weduwe en den vreemdeling doden zij, en zij vermoorden de wezen.
Ei ucid văduva și străinul și ucid pe cei fără tată.
7 En zeggen: De HEERE ziet het niet, en de God van Jakob merkt het niet.
Totuși ei spun: DOMNUL nu va vedea, nici Dumnezeul lui Iacob nu va lua aminte.
8 Aanmerkt, gij onvernuftigen onder het volk! en gij dwazen! wanneer zult gij verstandig worden?
Înțelegeți, voi neghiobilor printre oameni și proștilor, când veți fi înțelepți?
9 Zou Hij, Die het oor plant, niet horen? zou Hij, Die het oog formeert, niet aanschouwen?
Cel ce a sădit urechea, nu va auzi? Cel ce a format ochiul, nu va vedea?
10 Zou Hij, Die de heidenen tuchtigt, niet straffen, Hij, Die den mens wetenschap leert?
Cel ce pedepsește păgânii, nu va corecta? Cel ce învață pe om cunoaștere, nu va cunoaște?
11 De HEERE weet de gedachten des mensen, dat zij ijdelheid zijn.
DOMNUL cunoaște gândurile omului, că ele sunt deșertăciune.
12 Welgelukzalig is de man, o HEERE! dien Gij tuchtigt, en dien Gij leert uit Uw wet,
Binecuvântat este omul pe care tu îl disciplinezi, DOAMNE, și îl înveți din legea ta;
13 Om hem rust te geven van de kwade dagen; totdat de kuil voor den goddeloze gegraven wordt.
Ca să îi dai odihnă de la zilele de restriște, până ce groapa va fi săpată pentru cel stricat.
14 Want de HEERE zal Zijn volk niet begeven, en Hij zal Zijn erve niet verlaten.
Căci DOMNUL nu va lepăda pe poporul său, nici nu va părăsi moștenirea sa.
15 Want het oordeel zal wederkeren tot de gerechtigheid; en alle oprechten van hart zullen hetzelve navolgen.
Ci judecată se va întoarce la dreptate și toți cei integri în inimă o vor urma.
16 Wie zal voor mij staan tegen de boosdoeners? Wie zal zich voor mij stellen tegen de werkers der ongerechtigheid?
Cine se va ridica pentru mine împotriva făcătorilor de rău? Sau cine va sta în picioare pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Ten ware dat de HEERE mij een Hulp geweest ware, mijn ziel had bijna in de stilte gewoond.
De nu ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, sufletul meu aproape că ar fi locuit în tăcere.
18 Als ik zeide: Mijn voet wankelt; Uw goedertierenheid, o HEERE! ondersteunde mij.
Când am spus: Piciorul meu alunecă; mila ta, DOAMNE, m-a susținut.
19 Als mijn gedachten binnen in mij vermenigvuldigd werden, hebben Uw vertroostingen mijn ziel verkwikt.
În mulțimea gândurilor mele dinăuntrul meu, mângâierile tale îmi desfată sufletul.
20 Zou zich de stoel der schadelijkheden met U vergezelschappen, die moeite verdicht bij inzetting?
Va avea tronul nelegiuirii părtășie cu tine, care urzește ticăloșie printr-o lege?
21 Zij rotten zich samen tegen de ziel des rechtvaardigen, en zij verdoemen onschuldig bloed.
Ei se adună împreună împotriva sufletului celui drept și condamnă sângele nevinovat.
22 Doch de HEERE is mij geweest tot een Hoog Vertrek, en mijn God tot een Steenrots mijner toevlucht.
Dar DOMNUL este apărarea mea; și Dumnezeul meu este stânca locului meu de scăpare.
23 En Hij zal hun ongerechtigheid op hen doen wederkeren, en Hij zal hen in hun boosheid verdelgen; de HEERE, onze God, zal hen verdelgen.
Și el va aduce peste ei propria lor nelegiuire și îi va stârpi în propria lor stricăciune; da, DOMNUL Dumnezeul nostru îi va stârpi.