Job 9
1 Maar Job antwoordde en zeide:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Waarlijk, ik weet, dat het zo is; want hoe zou de mens rechtvaardig zijn bij God?
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 Zo Hij lust heeft, om met hem te twisten, niet een uit duizend zal hij Hem beantwoorden.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 Hij is wijs van hart, en sterk van kracht; wie heeft zich tegen Hem verhard, en vrede gehad?
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 Die de bergen verzet, dat zij het niet gewaar worden, Die ze omkeert in Zijn toorn;
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 Die de aarde beweegt uit haar plaats, dat haar pilaren schudden;
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 Die de zon gebiedt, en zij gaat niet op; en verzegelt de sterren;
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 Die alleen de hemelen uitbreidt, en treedt op de hoogten der zee;
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 Die den Wagen maakt, den Orion, en het Zevengesternte, en de binnenkameren van het Zuiden;
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 Die grote dingen doet, die men niet doorzoeken kan; en wonderen, die men niet tellen kan.
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 Zie, Hij zal voor mij henengaan, en ik zal Hem niet zien; en Hij zal voorbijgaan, en ik zal Hem niet merken.
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 Zie, Hij zal roven, wie zal het Hem doen wedergeven? Wie zal tot Hem zeggen: Wat doet Gij?
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 God zal Zijn toorn niet afkeren; onder Hem worden gebogen de hovaardige helpers.
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 Hoeveel te min zal ik Hem antwoorden, en mijn woorden uitkiezen tegen Hem?
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 Denwelken ik, zo ik rechtvaardig ware, niet zou antwoorden; mijn Rechter zal ik om genade bidden.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 Indien ik roep, en Hij mij antwoordt; ik zal niet geloven, dat Hij mijn stem ter ore genomen heeft.
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 Want Hij vermorzelt mij door een onweder, en vermenigvuldigt mijn wonden zonder oorzaak.
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 Hij laat mij niet toe mijn adem te verhalen; maar Hij verzadigt mij met bitterheden.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 Zo het aan de kracht komt, zie, Hij is sterk; en zo het aan het recht komt, wie zal mij dagvaarden?
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 Zo ik mij rechtvaardig, mijn mond zal mij verdoemen; ben ik oprecht, Hij zal mij toch verkeerd verklaren.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 Ben ik oprecht, zo acht ik toch mijn ziel niet; ik versmaad mijn leven.
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 Dat is een ding, daarom zeg ik: Den oprechte en den goddeloze verdoet Hij.
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 Als de gesel haastelijk doodt, bespot Hij de verzoeking der onschuldigen.
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 De aarde wordt gegeven in de hand des goddelozen; Hij overdekt het aangezicht harer rechteren; zo niet, wie is Hij dan?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 En mijn dagen zijn lichter geweest dan een loper; zij zijn weggevloden, zij hebben het goede niet gezien.
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 Zij zijn voorbijgevaren met jachtschepen; gelijk een arend naar het aas toevliegt.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 Indien mijn zeggen is: Ik zal mijn klacht vergeten, en ik zal mijn gebaar laten varen, en mij verkwikken;
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 Zo schroom ik voor al mijn smarten; ik weet, dat Gij mij niet onschuldig zult houden.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 Ik zal toch goddeloos zijn; waarom dan zal ik ijdellijk arbeiden?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 Indien ik mij wasse met sneeuwwater, en mijn handen zuivere met zeep;
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 Dan zult Gij mij in de gracht induiken, en mijn klederen zullen van mij gruwen.
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 Want Hij is niet een man, als ik, dien ik antwoorden zou, zo wij te zamen in het gericht kwamen.
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 Er is geen scheidsman tussen ons, die zijn hand op ons beiden leggen mocht.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Dat Hij van op mij Zijn roede wegdoe, en dat Zijn verschrikking mij niet verbaasd make;
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 Zo zal ik spreken, en Hem niet vrezen; want zodanig ben ik niet bij mij.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
