< Psalmen 107 >
1 Brengt Jahweh dank, want Hij is goed, En zijn genade duurt eeuwig!
Aduceți mulțumiri DOMNULUI, pentru că este bun, că a lui milă dăinuiește pentru totdeauna.
2 Zo moeten getuigen, die door Jahweh verlost zijn, En door Hem uit de nood zijn gered;
Așa să spună cei răscumpărați ai DOMNULUI, pe care el i-a răscumpărat din mâna dușmanului;
3 Die Hij van alle kant hierheen heeft gebracht, Van oost en west, van noord en zuid.
Și i-a adunat din țări, de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi.
4 Sommigen doolden in woestijn en wildernis rond, Zonder de weg naar hun woonplaats te vinden;
Ei au rătăcit în pustie pe o cale neumblată, nu au găsit nicio cetate în care să locuiască.
5 Ze leden honger en dorst, En hun leven verkwijnde.
Înfometați și însetați, sufletul lor a leșinat în ei.
6 Maar ze riepen Jahweh aan in hun nood, En Hij verloste hen van hun angsten:
Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a eliberat din strâmtorările lor.
7 Hij bracht ze weer op de veilige weg, Zodat ze hun woonplaats bereikten.
Și i-a condus pe drumul drept, ca să meargă la o cetate de locuit.
8 Laat ze Jahweh voor zijn goedheid dan danken, En voor zijn wonderen voor de kinderen der mensen:
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
9 Want den dorstige heeft Hij gelaafd, Den hongerige heeft Hij verzadigd!
Căci el satură sufletul care tânjește și umple sufletul flămând cu bunătate.
10 Anderen zaten in duister en donker, In ellende en boeien gekluisterd;
Cei care șed în întuneric și în umbra morții sunt legați în nenorocire și în fier,
11 Want ze hadden zich tegen Gods geboden verzet, En de vermaning van den Allerhoogste veracht;
Pentru că s-au răzvrătit împotriva cuvintelor lui Dumnezeu și au disprețuit sfatul celui Preaînalt;
12 Zo was door rampspoed de moed hun ontzonken, En reddeloos stortten ze neer.
De aceea le-a umilit inima cu muncă; au căzut și nu a fost nimeni să îi ajute.
13 Maar ze riepen Jahweh aan in hun nood, En Hij verloste hen van hun angsten:
Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a salvat din strâmtorările lor.
14 Hij haalde ze uit het duister en donker, En verbrak hun boeien.
I-a adus din întuneric și din umbra morții și a rupt legăturile lor în bucăți.
15 Laat ze Jahweh voor zijn goedheid dan danken, En voor zijn wonderen voor de kinderen der mensen:
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
16 Want metalen poorten heeft Hij verbrijzeld, Ijzeren grendels in stukken geslagen!
Căci el a frânt porțile de aramă și a tăiat zăvoarele de fier în bucăți.
17 Anderen werden ziek door hun zondige wandel, Hadden smarten te lijden om hun schuld;
Nebunii, din cauza fărădelegii lor și din cauza nelegiuirilor lor, sunt nenorociți.
18 Alle voedsel begon hun te walgen, En ze stonden al dicht bij de poorten des doods.
Sufletul lor detestă tot felul de mâncare și se apropie de porțile morții.
19 Maar ze riepen Jahweh aan in hun nood, En Hij verloste hen van hun angsten.
Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi salvează din strâmtorările lor.
20 Hij sprak: en ze werden genezen, En Hij ontrukte hen weer aan het graf.
A trimis cuvântul lui și i-a vindecat și i-a eliberat din nimicirile lor.
21 Laat ze Jahweh voor zijn goedheid dan danken, En voor zijn wonderen voor de kinderen der mensen:
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
22 Laat ze dankoffers brengen, En jubelend zijn werken vermelden!
Să aducă sacrificii de mulțumiri și să vestească lucrările lui cu bucurie.
23 Anderen staken op schepen in zee, Om handel te drijven op de onmetelijke wateren.
Cei ce coboară la mare în corăbii, care fac comerț pe ape mari,
24 Ook zij hebben Jahweh’s werken aanschouwd, In de kolken zijn wonderen.
Aceștia văd lucrările DOMNULUI și minunile lui în adânc.
25 Hij sprak: en er stak een stormwind op, Die zwiepte de golven omhoog;
Pentru că el poruncește și ridică vântul furtunos, care înalță valurile mării.
26 Ze vlogen op naar de hemel, ploften neer in de diepten, En vergingen van angst;
Se ridică spre cer, coboară din nou spre adâncuri, sufletul lor se topește din cauza tulburării.
27 Ze rolden en tuimelden, als waren ze dronken, En al hun zeemanschap was tevergeefs.
Ei se clatină încoace și încolo și șovăie ca un om beat și sunt la capătul înțelepciunii lor.
28 Maar ze riepen Jahweh aan in hun nood, En Hij verloste hen van hun angsten:
Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi scoate din strâmtorările lor.
29 Hij bedaarde de storm tot een bries, En de golven legden zich neer;
El furtuna o face liniște, așa că valurile ei se alină.
30 Wat waren ze blij, toen het kalm was geworden, En Hij hen naar de verbeide haven geleidde!
Atunci ei se veselesc că s-au liniștit, iar el îi conduce la limanul lor dorit.
31 Laat ze Jahweh voor zijn goedheid dan danken, En voor zijn wonderen voor de kinderen der mensen:
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
32 Hem in de volksgemeente roemen, Hem in de raad der oudsten prijzen!
Să îl înalțe în adunarea poporului și să îl laude în sfatul bătrânilor.
33 Rivieren maakt Hij tot steppe, Waterbronnen tot dorstige grond;
El preface râurile în pustie și izvoarele de apă în uscăciune;
34 Vruchtbaar land tot zilte bodem, Om de boosheid van zijn bewoners.
Un pământ roditor îl preface în pământ sterp, pentru stricăciunea celor ce locuiesc în el.
35 Maar van de steppe maakt Hij een vijver, Waterbronnen van het dorre land;
El schimbă pustia în apă stătătoare și pământul uscat în izvoare de apă.
36 Daar zet Hij de hongerigen neer, Om er zich een woonplaats te stichten.
Și acolo face pe cei flămânzi să locuiască, pentru ca ei să zidească o cetate de locuit,
37 Ze bezaaien hun akkers, beplanten hun gaarden, En oogsten hun vruchten.
Și să semene câmpuri și să sădească vii, care să aducă roadele venitului.
38 Hij zegent hen: ze worden zeer talrijk, En Hij vermeerdert hun vee.
El de asemenea îi binecuvântează, astfel că se înmulțesc foarte mult; și nu lasă vitele lor să se împuțineze.
39 En nemen ze af in getal, en gaan ze ten onder Door verdrukking, ellende en jammer:
Din nou, ei sunt împuținați și înjosiți prin oprimare, nenorocire și întristare.
40 Dan geeft Hij de tyrannen prijs aan de schande, En laat ze door de wildernis dolen.
El varsă dispreț peste prinți și îi face să rătăcească în pustie, unde nu este nicio cale.
41 Maar den arme heft Hij uit de ellende weer op, En maakt zijn geslacht weer talrijk als kudden:
Totuși din nenorocire el așază pe cel sărac în înalt și îi face familii ca o turmă.
42 De vromen zien het, en juichen; Maar wat boos is, zwijgt stil.
Cei drepți vor vedea aceasta și se vor bucura și toată nelegiuirea își va închide gura.
43 Wie wijs is, neemt het ter harte, En beseft de goedheid van Jahweh!
Oricine este înțelept și va lua seama la aceste lucruri, aceia vor înțelege bunătatea iubitoare a DOMNULUI.