Job 38
1 Nu nam Jahweh het woord, en sprak tot Job in de storm:
Atunci DOMNUL i-a răspuns lui Iov din vârtejul de vânt și a zis:
2 Wie zijt gij, die de Voorzienigheid duister maakt Door woorden zonder verstand?
Cine este acesta care întunecă sfatul prin cuvinte fără cunoaștere?
3 Omgord uw lenden als een man, Ik zal u vragen stellen, gij moogt Mij leren!
Încinge-ți acum coapsele ca un bărbat; eu te voi întreba iar tu răspunde-mi.
4 Waar waart ge, toen Ik de aarde grondde: Vertel het, zo ge er iets van weet!
Unde erai tu când așezam temeliile pământului? Spune, dacă ai înțelegere.
5 Wie heeft haar grootte bepaald: gij weet het zo goed; Wie het meetsnoer over haar gespannen?
Cine a pus măsurile acestuia, dacă știi; sau cine a întins frânghia peste el?
6 Waarop zijn haar zuilen geplaatst, Of wie heeft haar hoeksteen gelegd:
Pe ce sunt temeliile lui legate; sau cine i-a pus piatra unghiulară a temeliei,
7 Onder het gejuich van het koor der morgensterren, Het jubelen van de zonen Gods?
Când stelele dimineții cântau împreună și toți fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie?
8 Wie heeft de zee achter deuren gesloten, Toen zij bruisend uit de moederschoot kwam;
Sau cine a închis marea cu porți, când a izbucnit, de parcă ar fi ieșit din pântece?
9 Toen Ik haar de wolken gaf als een kleed, De nevel als haar windsels;
Când i-am făcut norul veșmânt și întunericul gros fașă pentru ea,
10 Toen Ik haar grenzen heb gesteld, Slagboom en grendels haar gaf;
Și am spart pentru ea locul meu hotărât și am pus drugi și porți,
11 Toen Ik sprak: Ge komt tot hier en niet verder, Hier wordt de trots van uw golven gebroken!
Și am spus: Până aici să vii, dar nu mai departe; și aici să fie oprite mândrele tale valuri?
12 Hebt gij ooit in uw leven de morgen ontboden, De dageraad zijn plaats bestemd,
Ai poruncit tu dimineții în zilele tale; și ai făcut răsăritul să își cunoască locul,
13 Om de zomen der aarde te bezetten En er vlammen uit te schudden?
Ca să apuce marginile pământului; și cei stricați să fie scuturați de pe el?
14 Zij flonkert als een kostbare zegelsteen, Wordt bontgeverfd als een kleed,
Este întors ca lutul în sigiliu; și ei stau în picioare ca un veșmânt.
15 Totdat de stralen hun licht wordt ontnomen, Hun opgeheven arm wordt gebroken.
Și celor răi lumina le este oprită și brațul înalt va fi frânt.
16 Zijt ge doorgedrongen tot de bronnen der zee, Hebt ge de bodem van de Oceaan bewandeld;
Ai intrat tu în izvoarele mării? Sau te-ai plimbat în căutarea adâncului?
17 Zijn u de poorten des doods getoond, De wachters der duisternis u verschenen;
Ți-au fost porțile morții deschise? Sau ai văzut tu porțile umbrei morții?
18 Hebt ge de breedten der aarde omvat: Zeg op, wanneer ge dit allemaal weet!
Ai priceput tu lățimea pământului? Spune dacă le cunoști pe toate.
19 Waar is de weg naar de woning van het licht, En waar heeft de duisternis haar verblijf,
Unde este calea pe care locuiește lumina? Și cât despre întuneric, unde este locul lui,
20 Zodat gij ze naar hun plaats kunt brengen, En hun de paden naar huis kunt leren?
Ca să îl duci la hotarul lui și să cunoști cărările spre casa lui?
21 Ge weet het toch, want toen werdt ge geboren, Het getal van uw jaren is immers zo groot!
Îl cunoști tu, deoarece erai deja născut? Sau deoarece numărul zilelor tale este mare?
22 Zijt ge doorgedrongen tot de schuren der sneeuw, Hebt ge de opslagplaatsen van de hagel aanschouwd,
Ai intrat tu în tezaurele zăpezii? Sau ai văzut tu tezaurele grindinii,
23 Die Ik heb opgespaard voor de tijd van benauwing, Voor de dag van aanval en strijd?
Pe care am păstrat-o pentru timpul tulburării, pentru ziua de bătălie și război?
24 Waar is de weg, waar de kou zich verspreidt, Waar de oostenwind over de aarde giert?
Pe ce cale este lumina împărțită, care împrăștie vântul de est pe pământ?
25 Wie heeft voor de stortvloed kanalen gegraven, En paden voor de donderwolken,
Cine a împărțit o albie pentru torent, sau o cale pentru fulgerul tunetului,
26 Om regen te geven op onbewoond land, Op steppen, waar zich geen mens bevindt;
Să îl facă să plouă peste pământ, unde nu este nimeni, în pustie, în care nu este om;
27 Om woestijn en wildernis te verzadigen, Uit de dorre grond het gras te doen spruiten?
Să sature pământul pustiit și secătuit și să facă mugurele verdeții să răsară?
28 Heeft de regen een vader, Of wie heeft de druppels van de dauw verwekt;
Are ploaia tată, sau cine a născut picăturile de rouă?
29 Uit wiens schoot is het ijs te voorschijn gekomen, Wie heeft het rijp in de lucht gebaard?
Din al cui pântece a venit gheața și chiciura cerului cine a născut-o?
30 De wateren worden hard als steen, De vlakte van de Afgrond sluit zich aaneen!
Apele sunt ascunse precum cu o piatră și fața adâncului este înghețată.
31 Kunt gij de banden der Plejaden knopen, Of de boeien van de Orion slaken;
Poți tu lega dulcile influențe ale Pleiadelor, sau poți dezlega legăturile Orionului?
32 Kunt gij de maan op tijd naar buiten doen treden, Leidt gij de Beer met zijn jongen?
Poți scoate Mazarotul la timpul său? Sau poți conduce Arcturus cu fiii săi?
33 Schrijft gij de hemel de wetten voor, Stelt gij zijn macht over de aarde vast;
Cunoști tu rânduielile cerului, poți așeza domnia lui pe pământ?
34 Verheft gij uw stem tot de wolken, Gehoorzaamt ù de watervloed?
Îți poți ridica vocea până la nori, ca mulțime de ape să te acopere?
35 Zendt gij de bliksems uit, en ze gaan; Zeggen ze tot u: Hier zijn we terug?
Poți trimite fulgere, ca să meargă și să îți spună: Iată-ne?
36 Wie heeft inzicht aan den reiger gegeven Verstand geschonken aan den haan;
Cine a pus înțelepciune în rărunchi, sau cine a dat înțelegere inimii?
37 Wie telt met wijsheid de wolken af, En giet de zakken van de hemel leeg:
Cine poate număra norii în înțelepciune, sau cine poate opri burdufurile cerului,
38 Wanneer de bodem hard is als ijzer, De kluiten aan elkander kleven?
Când țărâna crește spre împietrire și bulgării de pământ se lipesc strâns împreună?
39 Jaagt gij een prooi voor de leeuwin, Stilt gij de honger der welpen,
Vei vâna prada pentru leu, sau vei sătura pofta leilor tineri,
40 Wanneer ze in hun holen liggen, Of loeren tussen de struiken?
Când se culcă în vizuinile lor și rămân în adăpost pentru a sta la pândă?
41 Wie geeft ze tegen de avond haar buit, Wanneer haar jongen tot de Godheid roepen, En zonder voedsel rond blijven snuffelen, Op zoek naar spijs?
Cine se îngrijește să dea corbului mâncarea sa? Când puii săi strigă către Dumnezeu ei rătăcesc din lipsă de mâncare.
