< Job 18 >
1 Nu nam Bildad van Sjóeach het woord, en sprak:
Atunci a răspuns Bildad șuhitul și a zis:
2 Wanneer maakt gij eindelijk eens een eind aan uw praten, Wordt gij verstandig, en laat ons aan het woord;
Cât timp va trece până vei pune capăt vorbelor? Fă semn și apoi vom vorbi.
3 Waarom worden wij als vee beschouwd, En zijn wij zo dom in uw ogen?
Pentru ce suntem socotiți ca fiare și considerați nemernici înaintea ta?
4 Gij, die in uw woede uzelf verscheurt: Zou om uwentwil de aarde worden ontvolkt, Een rots van haar plaats verwijderd, Een berg van zijn grondslag gerukt?
El însuși se sfâșie în mânia sa; va fi pământul părăsit pentru tine? Și va fi stânca mutată din locul său?
5 Waarachtig, het licht van den boze dooft uit, De vlam van zijn vuur blijft niet schijnen;
Da, lumina celui stricat va fi stinsă și scânteia focului său nu va străluci.
6 Het licht wordt donker in zijn tent, De lamp gaat boven hem uit.
Lumina va fi întuneric în cortul său și candela sa va fi stinsă cu el.
7 Zijn krachtige tred wordt verlamd, Zijn eigen beleid doet hem struikelen;
Pașii tăriei lui vor fi strâmtorați și propriul său sfat îl va trânti.
8 Want door zijn eigen voeten wordt hij in het net gedreven, En wandelt hij over de mazen.
Fiindcă este aruncat într-o plasă prin propriile sale picioare și calcă pe o cursă.
9 Een klem grijpt zijn hiel, een net houdt hem vast.
Lațul îl va prinde de călcâi și tâlharul îl va învinge.
10 Zijn strik ligt in de grond verborgen, een val op zijn pad;
Cursa îi este întinsă în pământ și o capcană pentru el pe cale.
11 Verschrikkingen beangstigen hem van alle kant, En vervolgen hem, stap voor stap.
Terori îl vor înspăimânta de fiecare parte și îl vor pune pe fugă.
12 Het onheil hongert naar hem, De rampspoed staat aan zijn zijde gereed;
Puterea lui va fi înfometată și nimicire va fi gata lângă el.
13 Zijn huid wordt door ziekte verteerd, De eersteling van de dood slokt zijn leden op.
Aceasta va mânca tăria pielii lui; întâiul născut al morții îi va mânca tăria.
14 Hij wordt uit zijn tent gerukt, waar hij zich veilig waande, En zij sleept hem naar den vorst der verschrikking
Încrederea sa va fi dezrădăcinată din cortul său și aceasta îl va aduce la împăratul terorilor.
15 Zij woont in zijn tent, die hem niet langer behoort, En over zijn woning wordt zwavel gestrooid.
Se va locui în cortul său deoarece nu este al său; pucioasă va fi împrăștiată peste locuința sa.
16 Van onderen verdorren zijn wortels, Van boven verwelken zijn twijgen;
Rădăcinile lui vor fi uscate dedesubt și deasupra, ramura lui va fi retezată.
17 Zijn gedachtenis verdwijnt uit het land, Zelfs in de steppe heeft hij geen naam.
Amintirea sa va pieri de pe pământ și nu va avea un nume în stradă.
18 Men stoot hem uit het licht de duisternis in, Men jaagt hem uit de wereld weg;
Va fi dus de la lumină în întuneric și alungat din lume.
19 Hij heeft onder zijn volk geen kroost, geen geslacht, In zijn woonplaats geen, die hem rest.
El nu va avea nici fiu, nici nepot printre oamenii săi, nici cineva să rămână în locuințele lui.
20 Over zijn lot staat het Westen ontsteld, En het Oosten siddert er van:
Cei ce vin după el vor fi înmărmuriți la ziua lui, așa cum au fost îngroziți cei dinainte.
21 Waarachtig, zo gaat het met het verblijf van den boze, Met de woonplaats van hem, die God miskent!
Cu adevărat astfel sunt locuințele celui stricat și acesta este locul celui ce nu cunoaște pe Dumnezeu.