Zaburi 78

1 Maskil mar Asaf. Chiknauru itu, yaye un joga, winjuru weche mawuok e dhoga.

Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.

2 Abiro yawo dhoga mondo awuo gi ngeche, ee, abiro hulo gik mopondo ma wuoyo kuom gik mane otimore chon gi lala.

Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,

3 Gik ma wasewinjo kendo ma wangʼeyo, mane wuonewa onyisowa.

Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.

4 Ok wabi pandogi ne nyithindgi; to wabiro hulogi ne tiengʼ mabiro timbe mipako mag Jehova Nyasaye, gi tekone kod gik miwuoro mosetimo.

Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.

5 Ne ogolo chike ne joka Jakobo kendo noguro chik e piny Israel, chike mane omiyo kwerewa mondo opuonj nyithindgi,

Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,

6 mondo tiengʼ mabiro ongʼegi, koda ka nyithindo mapok onywol, kendo gin bende ginyis nyithindgi.

Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,

7 Eka mondo mi giket genogi kuom Nyasaye kendo kik wigi wil gi gik mosetimo, to mondo girit chikene.

Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,

8 Ne ok ginyal chalo gi kweregi; mane tiengʼ ma tokgi tek kendo ma jongʼanyo, ma chunjegi ne ok ochiwore ne Nyasaye kendo ne ok luwe gi adiera.

Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.

9 Kata ka jo-Efraim nomanore gi gige lweny, to negiringo lweny.

Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.

10 Ne ok girito singruok mar Nyasaye kendo ne gidagi dak ka giluwo chik Nyasaye.

Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;

11 Wigi nowil gi gik mane osetimo, ranyisi mane osenyisogi.

Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.

12 Ne otimo honni ka wuonegi neno e gwengʼ mar Zoan, e piny Misri.

Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.

13 Ne omiyo nam opogore diere ariyo mi nomiyo gikadho kendo nomiyo pi ochungʼ molingʼ thi ka ohinga.

A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.

14 Ne otayogi kod bor polo godiechiengʼ kendo giler moa e mach otieno duto.

De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.

15 Ne otucho lwanda e thim kendo nomiyogi pi mogundho ka nembe;

A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.

16 bende nomiyo aore obubni kawuok e lwanda kama obarore mi pi nomol piny mana ka aora.

De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.

17 To eka pod negidhi mana nyime ka gitimo richo e nyime ka gingʼanyo e thim ne Nyasaye Man Malo Moloyo.

Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.

18 Ne gitemo Nyasaye ka gingʼeyo, kuom kete mondo omigi chiemo mane gigombo.

Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.

19 Ne giwuoyo marach kuom Nyasaye kagiwacho ni, “Nyasaye bende nyalo chano mesa e nyimwa e thim ka?

Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?

20 Kane ogoyo lwanda to pi nothinyore oko kendo aore nochako mol mogundho. To chiemo bende domiwa adier? Ringʼo bende onyalo kelo mi opog ne joge adier?”

Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?

21 Kane Jehova Nyasaye owinjo gi ite, iye nowangʼ ahinya, mi mach mare notuk kuom joka Jakobo, kendo mirimbe mager nobiro kuom jo-Israel,

De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,

22 nimar ne ok giyie kuom Nyasaye kata geno kuom resruok mare.

Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,

23 To eka pod nogolo chik ne kor polo malo kendo noyawo dhoudi mag polo;

Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,

24 ne oolo mana piny ka koth mondo ji ocham, adier, nomiyogi chiemb polo.

Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.

25 Ji nochamo makati mar malaike, kendo nooronegi kit chiemo duto mane ginyalo chamo.

Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.

26 Ne ogonyo yamb ugwe moa e polo, kendo nogolo yamb milambo gi tekone.

El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.

27 Nolwaro ringʼo piny kuomgi ka buru, adier, winy mafuyo nolwar kuomgi ka kwoyo manie dho nam.

De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.

28 Nomiyo winyogo olwar piny nyaka ei kambi mine gilworo hembegi duto koni gi koni.

Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.

29 Negichiemo mi chiemo otamogi tieko, nimar nomiyogi gima ne chunygi gombo.

Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;

30 To kane pok gitieko chiembgi mar gombono, chutho, ka chiemo ne pod opongʼo dhogi,

Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,

31 mirima mager mar Nyasaye nogore kuomgi, mi nomiyo jogi maroteke otho, kendo nopielo yawuot Israel ma pod tindo piny.

Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.

32 To kata obedo ni magi duto nosetimore, pod negidhi mana nyime gitimo richo; pod ne ok giyie kuome, kata obedo ni ne osetimo ranyisi mathoth e diergi.

Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.

33 Omiyo nomiyo ngimagi orumo kaonge ber kendo higni mag-gi nopongʼ gi masiche mabwogo ji.

De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.

34 E kinde moro amora mane Nyasaye okumogie, to ne gimanye mine gilokore ka gidware gi siso.

Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.

35 Negiparo ni Nyasaye ema ne en lwanda margi, kendo ni Nyasaye Man Malo Moloyo ema ne en Jawargi.

Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.

36 To kata kamano ne gichare achara gi dhogi, ka giwuonde gi lewgi.

Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.

37 Nimar chunygi ne ok omoko kuome, kendo ne ok gilu singruokne kuom adier.

Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.

38 To en, kaka en ngʼama kecho ji, noweyonegi kethogi, kendo ne ok otiekogi. Kinde ka kinde nogengʼo mirimbe kendo ne ok otoyo mirimbe duto kuomgi.

Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.

39 Noparo kaka ne gin mana dhano adhana machalo yamo makalo kendo ok chak duogi.

Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.

40 Mano kaka ne gingʼanyone e thim nyadi mangʼeny kendo negimiye chuny lit e piny motwo!

Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.

41 Ne gitemo Nyasaye kinde mangʼeny, kendo negimiyo Jal Maler mar Israel osin.

Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.

42 Ne ok giparo tekone, kendo ne ok giparo odiechiengʼ mane owarogi e lwet jasigu,

Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.

43 odiechiengʼ mane onyiso e lela honni mage e piny Misri kane otimo ranyisino e gwengʼ mar Zoan.

Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.

44 Noloko aoregi remo mi koro ne ok ginyal modho pi moa e aoregi.

Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.

45 Ne ooro bonyo mag lwangʼni mane omwonyogi, gi ogwende mane oketho pinygi.

A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.

46 Ne ochiwo chambgi ne ongogo, chambgi mosechiek ne bonyo.

El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.

47 Ne oketho olembegi mag mzabibu gi pe, kod yiendegi mag ngʼowu gi yamo mangʼich.

Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.

48 Ne ochiwo jambgi ne pe, kendo nomiyo dhogegi polo ogoyo.

De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.

49 Ne oolo kuomgi mirimbe maliet, kokecho kendo iye owangʼ kendo oger; oganda malaike ma jonek.

A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.

50 Ne olosone mirimbe yo maluwo, kendo ne ok okechogi e tho, to ne ojwangʼogi, mondo tho otiekgi.

A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.

51 Ne onego kach jo-Misri duto, mana olemo mokwongo chiek mag dhano e hembe mag Ham.

Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.

52 To joge to nogolo oko mana ka kweth, kendo notelonegi ka rombe koyoro kodgi thim.

Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.

53 Ne otayogi maber omiyo ne gionge gi luoro, to wasikgi to ne nam omwonyo.

Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.

54 Kamano e kaka ne okelogi nyaka e tongʼ mar pinje maler, nyaka ne gitundo e piny motimo gode, ma lwete ma korachwich nosekawo.

Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.

55 Ne oriembo ogendini e nyimgi kendo nomiyogi lopgi kaka girkeni margi, mi nomiyo dhout Israel odak e miechgi giwegi.

De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.

56 To kata kamano ne gitemo Nyasaye, mine gingʼanyone Nyasaye Man Malo Moloyo; ka gidagi rito chikene.

Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.

57 Mana kaka wuonegi ne ok giwinje kendo ne ok gin jo-adiera kendo ne gichalo atungʼ mobam ma ok nyal gen.

Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.

58 Ne giwangʼo iye gi kuondegi motingʼore malo, kendo ne gichiewo nyiego mare gi nyisechegi mane giloso.

Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.

59 Kane Nyasaye owinjogi, iye nowangʼ ahinya, kendo nokwedo jo-Israel chuth.

Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.

60 Ne ojwangʼo Hemb Romo mane ni Shilo, mane en hema mane oguro owuon e dier ji.

Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.

61 Nooro Sandug Muma e twech, mi duongʼne maler nodhi e lwet wasigu.

Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.

62 Nochiwo joge ne ligangla, kendo nokecho ahinya gi girkeni mare.

De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.

63 Mach notieko yawuotgi matindo, kendo nyigi ne ok owernegi wende kisera;

Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.

64 jodologi ne onegi, kendo mondegi ne ywak otamo.

Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.

65 Eka Ruoth Nyasaye nochiew ka gima oa e nindo, mana kaka ngʼato chiewo, bangʼ madho divai mangʼeny.

Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.

66 Ne oriembo wasike gi goch, kendo nomiyo giyudo wichkuot mosiko.

Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.

67 Ne odagi hembe mag Josef, bende ne ok oyiero dhood joka Efraim,

Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,

68 to dhood joka Juda ema ne oyiero, ee, noyiero mana Got Sayun, mane ohero.

Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.

69 Ne ogero kare maler mar lemo, ka gode maboyo, kendo mana ka piny mane oguro nyaka chiengʼ.

Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.

70 Ne oyiero Daudi jatichne, kendo nogole e abich rombe;

A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;

71 nogole e tij rito rombe mokele mondo okwa joge ma nyikwa Jakobo, mondo okwa Israel girkeni mare.

De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.

72 Kuom mano Daudi nokwayogi gi chuny makare kendo notelonegi, gi lwedo mongʼith.

Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.