< Zaburi 137 >

1 E bath aore mag Babulon ne wabet piny kendo ne waywak kane waparo Sayun.
Lângă râurile Babilonului, acolo ne-am așezat, da, am plâns când ne-am amintit de Sion.
2 Ne wangʼawo thumbewa ewi omburi mane ni kanyo,
Ne-am atârnat harpele noastre în sălcii în mijlocul lor.
3 nimar joma ne omakowa nokwayowa wende kane wan kanyo, joma nesandowa nochunowa ni wawernegi wende mor; negiwachonwa niya, “Wernwauru achiel kuom wende Sayun!”
Pentru că acolo cei ce ne-au dus în captivitate ne cereau cântare; și cei ce ne-au risipit, ne cereau bucurie, spunând: Cântați-ne din cântările Sionului.
4 Ere kaka wanyalo wero wende Jehova Nyasaye kapod wan e piny ma wendo?
Cum să cântăm noi cântarea DOMNULUI într-o țară străină?
5 Ka dipo ni wiya owil kodi, yaye Jerusalem, to mad lweta ma korachwich wiye wil gi tichne.
Dacă te voi uita, Ierusalime, dreapta mea să uite iscusința ei.
6 Mad lewa moki e danda ka dipo ni ok apari, ka dipo ni ok aketo chunya kuomi, yaye Jerusalem, morna maduongʼ mogik.
Dacă nu îmi voi aminti de tine, să mi se lipească limba de cerul gurii mele; dacă nu voi înălța Ierusalimul mai presus de bucuria mea dintâi.
7 Parie gima ne jo-Edom otimo, yaye Jehova Nyasaye, parie gima negitimo chiengʼ mane Jerusalem opodho. Ne gikok matek niya, “Mukeuru ogoye piny. Mukeuru ogore piny gi mise mare duto!”
Amintește-ți, DOAMNE, de copiii Edomului în ziua Ierusalimului; ei care au spus: Radeți-l, radeți-l, până la temeliile sale.
8 Yaye nyar Babulon, in mochanni kethruok, ngʼama nochuli kuom gima isetimonwa en jahawi,
Fiică a Babilonului, sortită nimicirii; ferice de cel ce îți răsplătește așa cum ne-ai făcut tu nouă.
9 ngʼat manomak nyithindi mayom mi gogi piny e lwendni en jahawi.
Ferice de cel ce ia și zdrobește pe micuții tăi de pietre.

< Zaburi 137 >