< Ngeche 6 >
1 Wuoda, ka isechiwo singo ni jabathi, kata ka isingori ni inichul ni ngʼat mikia gope,
Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
2 ka diponi omaki nikech gima ne iwacho, mi idwodori kod weche mane oa e dhogi,
Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
3 to tim kama, wuoda, mondo ibed thuolo, nikech isepodho e lwet jabathi: Dhiyo kendo ibolri e nyime; bangʼe to ikwa jabathino oweyi thuolo!
Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
4 Kik iwe nindo ohingi, kata ayula wangʼ oteri.
Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
5 To resri ibed thuolo, mana kaka mwanda mayombo jadwar, kata kaka winyo matony e obadho mar jamak winy.
Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 In janyawo, dhi ir biye; mondo ineye kendo ipar yoregi, mondo ibed mariek!
Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
7 Biye onge jatelo kata jaloch kata ruoth,
Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
8 to kata kamano, gikano chiembgi e ndalo oro, kendo gichoko chiembgi e ndalo keyo.
Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
9 In jasamuoyo, nyaka karangʼo ma ibiro bedo kinindo aninda kanyo? Karangʼo mibiro chiewoe mondo ia e nindo?
Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
10 Nindo matin, ayula wangʼ matin, kwakruok matin kiyweyo,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
11 to dhier biro monji ka janjore kendo chan ka jalweny momanore.
Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
12 Ngʼat mamono kendo jaricho mawuotho awuotha kowacho weche mogak,
Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
13 oningʼo wangʼe, owuoyo gi tiendene ka ogoro piny, kendo ogwelo ji gi lith lwetene,
El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
14 ochano richo kod miriambo ei chunye, kinde duto okelo miero.
Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
15 Kuom mano, masira biro make maloye apoya nono; notieke apoya nono, maonge resruok.
De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
16 Nitie gik moko auchiel ma Jehova Nyasaye mon-go, chutho gin gik moko abiriyo ma ok more:
Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
17 wenge mag sunga, lep mariambo, lwedo machwero remo maonge ketho,
O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
18 chuny machano chenro maricho, tiende maringo kadhi e richo,
O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
19 jahang wach mawacho miriambo kendo ngʼatno makelo miero e kind jowete.
Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
20 Wuoda, rit chike wuonu kendo kik iwe puonj minu.
Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
21 Kan-gi ka ipandogi e chunyi nyaka chiengʼ; twegi e ngʼuti motegno.
Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
22 Ka iwuotho, to gibiro chiki; to ka inindo, to giniriti; to ka ichiewo, to giniwuo kodi.
Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
23 Nikech chikegi gin taya, to puonjni en ler, kendo kwer mikwerogo ngʼato kuom gima otimo marach kelo mana ngima,
Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
24 mamiyo ibedo mabor gi dhako mandhaga kaachiel gi lep mayom mar dhako mabayo.
Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
25 Kik ber mare mineno gi wangʼ omi chunyi gombe kata weye oywayi kolombi gi wangʼe.
Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
26 Nikech ochot nyalo miyo ibed matin maromo gi nengo makati, to dhako ma jachode biro tieko ngimani.
Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
27 Bende ngʼato nyalo tingʼo mach e kore, ma lepe ok owangʼ?
Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
28 Bende ngʼato nyalo wuotho e mirni mar mach maliel, ma ok tiendene owangʼ?
Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
29 Ma e kaka ngʼat ma terore gi chi ngʼat machielo chalo; ngʼato angʼata ma omule ok notony ma ok okum.
Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
30 Ji ok cha jakuo kokwalo chiemo mondo ogaago kech kodenyo.
Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
31 Kata kamano ka omake, to nyaka ochul nyadibiriyo, kata obedo ni en nengo mapek kuome makawo mwandu mag ode duto.
Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
32 To ngʼat ma terore gi chi ngʼat machielo onge gi rieko, ngʼat matimo kamano ketho ngimane owuon.
Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
33 Pokne en chwat kod wichkuot kendo nobed gi wichkuot ma ok norum.
Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
34 Nimar nyiego mamako chwor dhakono nyalo kelo tho, omiyo ka ochulo kuor, to nobed maonge ngʼwono kata matin.
Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
35 Ok enoyie chudo moro amora; ok enoyie asoya kata obedo ni en gima duongʼ manade.
Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.