Ngeche 24
1 Kik nyiego maki gi joricho bende kik iyie chunyi gomb bedo e chokruok margi;
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 nimar chunjegi chano timo mamono to dhogi wacho mana gik makelo chandruok.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Rieko ema igerogo ot, to kuom winjo ogurore mosiko;
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 kuom ngʼeyo, utene maiye ipongʼo gi gik moko ma ok yudo yot kod mwandu mabeyo.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Ngʼat mariek nigi teko maduongʼ; to ngʼat man-gi ngʼeyo medo teko;
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 nimar dhiyo e lweny dwaro ni ongʼadni rieko, to bedo gi loch dwaro jongʼad rieko mangʼeny.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Rieko bor moyombo ngʼat mofuwo; e kar bura mar alap oonge gi gima onyalo wacho.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Ngʼat machano gima rach biro ngʼere kaka ja-andhoga.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Andhoga mar fuwo en richo, to ji mon kod ja-jar ji.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Ka tekri orumo mipodho e kinde mar lweny, to mano kaka tekri tin!
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Res jogo mitero kar tho; mak jogo mawuotho ka tangni dhiyo kar yengʼo.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Ka iwacho niya, “Ne ok wangʼeyo gimoro kuom wachni,” donge ngʼatno mapimo chuny dhano ongʼeyo wachno? Donge ngʼat morito kendo ngʼiyo ngimani ongʼeyogo? To donge obiro chulo ngʼato ka ngʼato mowinjore gi timbene?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Wuoda, cham mor kich, nimar ober; mor kich moa e pedni mar kich nigi ndhandhu mamit.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Ngʼe bende ne rieko mit ni chunyi; ka iyude, nitie geno mar ndalo mabiro kuomi, to genoni ok nongʼad oko.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Kik ibut ka ngʼat marach mondo iketh od ngʼat makare, kik iyak dalane,
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 kata bedni ngʼat makare ogore piny nyadibiriyo, pod obiro chungo kendo; to joricho igoyo piny gi masira.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Kik ibed mamor gi masiche mag jasiki, ka ochwanyore, kik iyie chunyi bed mamor;
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 nimar Jehova Nyasaye biro neno kendo golo mirimbe oko kuome.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Kik ibed maluor nikech joricho kata kik nyiego maki kod joma timbegi richo,
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 nimar jaricho onge gi geno mar ndalo mabiro, kendo taya mar ngʼat marach ibiro nego.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Wuoda, luor Jehova Nyasaye kod ruoth morito piny, kendo kik iriwri gi joma kwede,
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 nimar ji ariyogo biro kelonegi chandruok apoya nono, to en ngʼa ma dingʼe ni en chandruok manade ma ginyalo kelo?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Magi bende gin weche mag jomariek: Luoro wangʼ kuom ngʼado bura ok ber:
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Ngʼatno mowachone jaketho niya, “In kare ionge ketho” ji biro kwongʼe to piny kwede.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 To nobed maber gi jogo makumo joma oketho, kendo gweth mogundho nobed kodgi.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Dwoko maratiro nyiso ni mano osiepni mar adier.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Tiek tijeni ma oko kendo ik puothegi; bangʼ mano, eka iger odi.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Kik ibed janeno e wach jabuti kaonge gima omiyo, kata tiyo gi dhogi mondo iriambi.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Kik iwach niya, “Abiro timone mana kaka osetimona; abiro chulo ngʼatno mana kaka notimona.”
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Nakadho but puoth jasamuoyo, kakadho but puoth olemb mzabibu mar ngʼat maonge gi rieko;
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 kudho notwi kuonde duto, puodho duto noim gi buya, to ohinga mar kidi nomukore.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Naketo chunya nono gino mane aneno to napuonjora kuom gino mane aneno.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Nindo matin, ayula wangʼ matin, kwakruok matin kiyweyo,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 to dhier biro monji ka janjore kendo chan ka jalweny momanore.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
