Ngeche 18
1 Ngʼat ma ok jahera dwaro mana gige ok owinj puonj moro amora.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Ngʼat mofuwo ok mor kod winjo wach to omor mana gi wacho paroge owuon.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Ka richo biro, e kaka achaya biro, to wichkuot kelo duwruok.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Weche mag dho ngʼato tut ka nam, to soko mar rieko en aora mabubni kamol.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Ok en gima ber chwako ngʼat ma timbene richo kata ketho buch ngʼato maonge ketho.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Lew ngʼat mofuwo kelone dhawo, to dhoge luongo goch.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Dho ngʼat mofuwo ema tieke, to lewe ema bedo obadho ne ngimane.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Weche mag kuoth chalo gi chiemo mamit; gidhiyo e chuny dhano ma iye.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Ngʼat ma jasamuoyo e tich en owadgi ngʼat maketho gik moko.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Nying Jehova Nyasaye en ohinga maratego, ngʼat makare ringo ma pond kanyo kendo yud resruok.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Mwandu mar jomoko e ohinga mochiel motegno ma gigengʼorego, giparo ni en ohinga maonge ngʼama nyalo muko.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Kapok ngʼato opodho, to sunga bedo e chunye, to muolo kelo pak.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Chik iti kapok idwoko wach; ka ok itimo kamano to ibedo mofuwo kendo ikelo wichkuot.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Chuny ngʼato sire e tuo, to chuny mool, en ngʼa manyalo konyo?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Chuny ma weche donjone yudo ngʼeyo; to it mariek dwaro mondo weche odonjne.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Chiwo yawo yo ne ngʼat machiwo kendo tere e nyim jomadongo.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Ngʼat mokwongo keto wachne nenore ni en kare, nyaka ngʼat machielo bi maket penjo ne wachneno.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Goyo ombulu tieko larruok kendo thego joma roteke.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Kiketho ne owadu to duoge iri tek mana kadonjo e dala maduongʼ mochiel motegno; to larruok chalo gi dhorangeye mag dala modin gi lodi.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Wach mawuok e dho ngʼato ema miyo ngʼato yiengʼ; keyo mar dhoge ema miyo oyiengʼ.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Lep nigi teko mar ngima kod tho, to jogo mohere biro chamo olembe.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Ngʼatno moyudo dhako onwangʼo gima ber kendo oyudo ngʼwono moa kuom Jehova Nyasaye.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Ngʼat ma jachan ywak kokwayo ngʼwono, to ngʼat ma jamoko dwoko gi gero.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Ngʼat man-gi osiepe mangʼeny nyalo chopo e kethruok to nitie osiep moro masiko buti machiegni maloyo owadu.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
