Kwan 13
1 Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya,
Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, spunând:
2 “Or jomoko odhi onon piny Kanaan, ma onego ami jo-Israel. Koa e dhoot ka dhoot manie oganda inior achiel kuom jotendgi.”
Trimite bărbați, ca ei să cerceteze țara lui Canaan, pe care o dau copiilor lui Israel; din fiecare trib al părinților lor să trimiteți un bărbat, fiecare să fie un conducător printre ei.
3 Kaluwore gi dwond Jehova Nyasaye, Musa noorogi ka gia e Thim mar Paran. Jogi duto ne gin jotend jo-Israel.
Și Moise prin porunca DOMNULUI i-a trimis din pustiul Paran; toți acei bărbați erau căpeteniile copiilor lui Israel.
4 Magi e nying-gi, koa e dhood Reuben ne en Shamua wuod Zakur;
Și acestea erau numele lor, din tribul lui Ruben: Șamua, fiul lui Zacur.
5 koa e dhood Simeon, ne en Shafat wuod Hori;
Din tribul lui Simeon: Șafat, fiul lui Hori.
6 koa e dhood Juda, ne en Kaleb wuod Jefune;
Din tribul lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune.
7 koa e dhood Isakar, ne en Igal wuod Josef;
Din tribul lui Isahar: Igal, fiul lui Iosif.
8 koa e dhood Efraim, ne en Hoshea wuod Nun;
Din tribul lui Efraim: Oșea, fiul lui Nun.
9 koa e dhood Benjamin, ne en Palti wuod Rafu;
Din tribul lui Beniamin: Palti, fiul lui Rafu.
10 koa e dhood Zebulun, ne en Gadiel wuod Sodi;
Din tribul lui Zabulon: Gadiel, fiul lui Sodi.
11 koa e dhood Manase (ma en dhood Josef), ne en Gadi wuod Susi;
Din tribul lui Iosif, adică, din tribul lui Manase: Gadi, fiul lui Susi.
12 koa e dhood Dan, ne en Amiel wuod Gemali;
Din tribul lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali.
13 koa e dhood Asher, ne en Sethur wuod Mikael;
Din tribul lui Așer: Setur, fiul lui Mihail.
14 koa e dhood Naftali, ne en Nabi wuod Vofsi;
Din tribul lui Neftali: Nabi, fiul lui Vofsi.
15 koa e dhood Gad, ne en Geuel wuod Maki.
Din tribul lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi.
16 Magi e nying chwo mane Musa ooro mondo onon piny Kanaan. (Musa nomiyo Hoshea wuod Nun nying ni Joshua.)
Acestea sunt numele bărbaților pe care Moise i-a trimis să cerceteze țara. Și Moise a pus numele lui Oșea, fiul lui Nun, Iosua.
17 Kane Musa oorogi mondo gidhi ginon piny Kanaan, nowachonegi niya, “Luwuru Negev kendo udhi nyaka piny manie got.
Și Moise i-a trimis să cerceteze țara lui Canaan și le-a spus: Ridicați-vă pe această cale spre sud și urcați-vă la munte;
18 Nonuru ane pinyno kaka chalo, mondo ungʼego ni joma odak kanyo gin thuondi koso ngoche, gingʼeny koso ginok?
Și vedeți țara, cum este; și poporul care locuiește în ea, dacă sunt puternici sau slabi, puțini sau mulți;
19 Nonuru ane kaka piny ma gidakieno chalo, ka ober kata orach? Nonuru ane mier ma gidakie nichalo nade, ochielgi koso ok ochielgi?
Și cum este țara în care locuiesc, dacă este bună sau rea; și ce fel de cetăți sunt cele în care locuiesc, sau locuiesc în corturi, sau în cetăți întărite.
20 Lopno, to chalo nade? En lowo mamiyo koso motwo? Bende en gi yiende koso oongego? Temuru beru mondo ukel olembe moko mag pinyno.” (Ndalono ne en kinde keyo mokwongo mar mzabibu.)
Și cum este țara, dacă este grasă sau uscată, dacă este lemn în ea, sau nu. Și încurajați-vă și aduceți din rodul țării. Acum timpul era timpul primului rod al strugurilor.
21 Omiyo ne giwuok kendo neginono pinyno kochakore Thim mar Zin nyaka Rehob, kagichomo Lebo Hamath.
Astfel că s-au urcat și au cercetat țara de la pustiul Țin până la Rehob, cum vin oamenii la Hamat.
22 Ne giwuotho mi gikadho piny Negev nyaka gichopo Hebron, kama Ahiman, Sheshai kod Talmai, ma nyikwa Anak nodakie. (Hebron noger higni abiriyo motelone Zoan manie piny Misri.)
Și au urcat pe la sud și au venit la Hebron; unde erau Ahiman, Șeșai și Talmai, copiii lui Anac. (Acum Hebronul a fost zidit cu șapte ani înaintea Țoanului în Egipt.)
23 Kane gichopo e Holo mar Eshkol, ne gitongʼo bad yath achiel motingʼo pumbi mar olemb mzabibu. Ji ariyo kuomgi notingʼe e luth kaachiel gi gik mongʼinore kod ngʼowu.
Și au venit la pârâul lui Eșcol și au retezat de acolo o creangă cu un singur ciorchine de struguri și l-au purtat între doi pe un toiag; și au adus din rodii și din smochine.
24 Kanyo niluongo ni Holo mar Eshkol nikech negingʼado bad olemb mzabibu mochiek.
Locul a fost numit pârâul Eșcol, din cauza ciorchinelui de struguri pe care copiii lui Israel l-au retezat de acolo.
25 Bangʼ ndalo piero angʼwen negidwogo ka gia nono pinyno.
Și s-au întors de la cercetarea țării după patruzeci de zile.
26 Negidwogo ir Musa gi Harun kod oganda jo-Israel duto e dala Kadesh manie Thim Paran. Kanyo ema ne gimiyogi dwoko kaachiel gi chokruok duto kendo neginyisogi olemo machiek e pinyno.
Și au mers și au venit la Moise și la Aaron și la toată adunarea copiilor lui Israel, în pustiul Paran, la Cades; și le-au adus înapoi răspuns, lor și la toată adunarea, și le-au arătat rodul țării.
27 Negimiyo Musa nonro machalo kama: “Ne wadhi e piny mane iorowae, kendo en piny mopongʼ gi chak kod mor kich! Olemo moa kuno eri.
Și i-au povestit și au spus: Am intrat în țara unde ne-ai trimis și cu adevărat în aceasta curge lapte și miere; și acesta este rodul ei.
28 Joma odak kuno nigi teko mangʼeny, kendo gidakie mier madongo mochiel motegno kendo malich. Bende ne waneno nyikwa Anak kuno.
Totuși poporul care locuiește în țară este puternic și cetățile sunt foarte mari și înconjurate cu ziduri; și mai mult, am văzut pe copiii lui Anac acolo.
29 Jo-Amalek odak Negev; jo-Hiti, jo-Jebus kod jo-Amor odak e piny manie got; to jo-Kanaan odak machiegni gi dho nam e alwora mar Jordan.”
Amaleciții locuiesc în țara de sud și hitiții și iebusiții și amoriții locuiesc în munți; și canaaniții locuiesc lângă mare și pe lângă Iordan.
30 Eka Kaleb nokwero ji mondo olingʼ e nyim Musa kendo nowacho niya, “Wadhiuru kendo wakaw pinyno, nimar wanyalo kawe.”
Și Caleb a liniștit poporul înaintea lui Moise și a spus: Să ne ridicăm deodată și să o stăpânim, pentru că suntem în stare să o învingem.
31 To joma nodhi kode kuno nowacho niya, “Ok wanyal monjo jogo; gitek moloyowa.”
Dar bărbații care au urcat cu el au spus: Noi nu suntem în stare să ne ridicăm împotriva acestui popor, pentru că ei sunt mai tari ca noi.
32 Omiyo ne gilandone jo-Israel dwoko marachni kuom piny mane gidhi nono. Negiwacho niya, “Piny mane wadhi nono nego joma odak eigi. Ji mane waneno kuno gin joma robede.
Și au adus un raport rău copiilor lui Israel despre țara pe care o cercetaseră, spunând: Țara prin care am trecut să o cercetăm, este o țară care mănâncă pe locuitorii ei; și tot poporul pe care l-am văzut în ea sunt oameni de o statură mare.
33 Ne waneno Nefilim kuno (nyikwa Anak aa kuom jo-Nefilim). Ne wanenore mana ka ongogo, to bende mano e kaka ne wachalo e nyimgi.”
Și acolo am văzut pe uriași, fiii lui Anac, care se trag din uriași; și eram în ochii noștri asemenea cosașelor și astfel eram și înaintea ochilor lor.
