Mathayo 17
1 Bangʼ ndalo auchiel, Yesu nokawo Petro gi Jakobo, kod Johana owadgi Jakobo mi notelonegi ma gidhi ewi got malo kar kendgi.
După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele său, și i-a dus singuri pe un munte înalt.
2 Kane gin kuno kite nolokore ka gineno. Lela wangʼe norieny ka chiengʼ, kendo lepe nolokore rachar marieny ka ler.
El s-a schimbat înaintea lor. Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit albe ca lumina.
3 Apoya nono Musa gi Elija nothinyore e nyimgi kanyo kendo ne giwuoyo gi Yesu.
Iată că Moise și Ilie li s-au arătat vorbind cu el.
4 Petro nowachone Yesu niya, “Ruoth, bedowa kae en gima ber. Ka iyiena to abiro gero kiru adek kae; achiel mari, achiel mar Musa to machielo mar Elija.”
Petru a luat cuvântul și a zis lui Isus: “Doamne, bine este să fim aici. Dacă vrei, să facem aici trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.”
5 Kane pod owuoyo, boche polo nobiro apoya moumogi, kendo dwol moro noa e boche polo kawacho niya, “Ma en Wuoda mahero kendo en ema chunya mor kode, winjeuru!”
Pe când vorbea El încă, iată că un nor strălucitor i-a acoperit cu umbra sa. Și iată că din nor a ieșit un glas care zicea: “Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea. Ascultați-L!”.
6 Kane jopuonjre owinjo wachno, luoro nomakogi mi gipodho piny ka gikulo wiyegi piny.
Ucenicii, când au auzit, au căzut cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare.
7 Yesu nobiro irgi momulogi, kowacho niya, “Auru malo, kendo weuru bedo maluor.”
Isus a venit, i-a atins și le-a zis: “Ridicați-vă și nu vă temeți.”
8 Kane gitingʼo wengegi, ne ok gineno ngʼato makmana Yesu kende.
Ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât pe Isus singur.
9 Kane oyudo gilor gia ewi got, Yesu nowuoyo negi kowacho niya, “Kik uwach ne ngʼato angʼata gima useneno, nyaka chop kinde ma Wuod Dhano nochier koa kuom joma otho.”
Pe când se coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: “Să nu spuneți nimănui ce ați văzut, până ce Fiul Omului nu va învia din morți.”
10 Jopuonjre nopenje niya, “Kare angʼo momiyo jopuonj chik wacho ni Elija nyaka bi mokwongo?”
Ucenicii Lui L-au întrebat și I-au zis: “Atunci de ce zic cărturarii că Ilie trebuie să vină mai întâi?”
11 Yesu nodwokogi niya, “Kuom adiera, Elija nyaka bi mondo oket gik moko duto kare.
Isus le-a răspuns: “Ilie vine mai întâi și va restabili toate lucrurile;
12 To awachonu ni Elija koro osebiro, to kata kamano ne ok giyange, kendo gisetimone gimoro amora mane gihero. Wuod Dhano bende ibiro sandi e lwetgi e yo machalre.”
dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, și ei nu L-au recunoscut, ci i-au făcut ce au vrut. Tot așa și Fiul Omului va suferi din partea lor”.
13 Eka jopuonjre noyango ni nowuoyo kodgi kuom Johana ja-Batiso.
Atunci discipolii au înțeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
14 Kane gidwogo ir oganda, ngʼat moro nobiro ir Yesu mogoyo chonge piny e nyime.
Când au ajuns la mulțime, a venit la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui și I-a zis:
15 Nowachone niya, “Ruoth, yie ikech wuoda, nikech en-gi tuo mar ndulme kendo osandore malit. Kinde duto opodho piny e mach kata e pi.
“Doamne, ai milă de fiul meu, care este epileptic și suferă cumplit, căci de multe ori cade în foc și de multe ori în apă.
16 Ne akele ne jopuonjreni mondo gichange, to ne otamogi.”
L-am adus la discipolii Tăi și nu au putut să-l vindece.”
17 Yesu nodwokogi kawacho niya, “Yaye tiengʼ maonge gi yie kendo mokethoreni, anabed kodu nyaka karangʼo? Abiro chandora kodu nyaka karangʼo? Kel ane wuowino ka.”
Isus a răspuns: “Neam necredincios și pervers! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceți-l aici la Mine!”
18 Yesu nochiko jachiendno, mi nowuok oa kuom wuowino, kendo nochango kochakore sano.
Isus a mustrat demonul și acesta a ieșit din el, iar băiatul a fost vindecat din ceasul acela.
19 Eka jopuonjre nobiro ir Yesu lingʼ-lingʼ mi openje niya, “Angʼo momiyo wan ne ok wanyal golo jachiendno?”
Atunci ucenicii au venit la Isus în particular și au zis: “De ce n-am putut să-l scoatem afară?”
20 Nodwoko kowacho niya, “Nikech un gi yie matin nono. Awachonu adier ni ka un gi yie matin marom gi koth karadali to unyalo wacho ne godni ni, ‘Wuogi ia ka idhi kacha,’ kendo dowuogi modhi. Onge gima nyalo tamou. [
El le-a zis: “Din pricina necredinței voastre. Căci vă spun cu adevărat că, dacă veți avea credință cât un grăunte de muștar, veți spune acestui munte: “Mută-te de aici încolo”, și se va muta; și nimic nu vă va fi imposibil.
21 To jachien ma kama ok nyal riembi ka ok ngʼato olamo matek kendo otweyo chiemo.]”
Dar acest fel nu iese decât prin rugăciune și prin post.”
22 Kane gichokore kaachiel Galili, nowachonegi niya, “Wuod Dhano ibiro ndhogi mi keti e lwet ji.
Pe când stăteau în Galileea, Isus le-a zis: “Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor
23 Gibiro nege, to chiengʼ mar adek ibiro chiere mobed mangima kendo.” Kendo jopuonjre nokuyo ahinya.
și ei Îl vor ucide, iar a treia zi va învia.” Le-a părut nespus de rău.
24 Bangʼ ka Yesu gi jopuonjrene nochopo Kapernaum, jochok osuru mar dirachma ariyo ariyo nobiro ir Petro mopenjo niya, “Donge Japuonju chulo osuch hekalu?”
După ce au ajuns în Capernaum, cei care strângeau monedele de didracma au venit la Petru și i-au zis: “Nu cumva învățătorul tău plătește didracma?”
25 Nodwoke niya, “Ee, ochulo.” Ka Petro nochopo e ot, Yesu ema nokwongo wuoyo kode kapenje niya, “Iparo nade kuom wachni, Simon? Ruodhi mag piny choko osuru mopogore opogore kuom nyithindgi koso kuom jomoko?”
El a răspuns: “Ba da.” Când a intrat în casă, Isus l-a anticipat și i-a zis: “Ce crezi, Simone? De la cine primesc regii pământului taxă sau tribut? De la copiii lor sau de la străini?”.
26 Petro nodwoko niya, “Kuom jomoko.” Yesu nowachone niya, “Ka kamano to kare nyithindo ni thuolo.
Petru i-a zis: “De la străini.” Isus i-a spus: “De aceea copiii sunt scutiți.
27 To mondo kik wachwanygi, dhi e nam mondo ichik olopi; kaw rech mimako mokwongo; yaw dhoge, kendo ibiro yudo pesa moromo shekel achiel. Kawe imiye jogo kaka osucha kod mari.”
Dar, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă un cârlig și ia primul pește care iese la suprafață. Când îi vei deschide gura, vei găsi o monedă de un stater. Ia-o și dă-le-o pentru mine și pentru tine.”
