Mariko 6
1 Yesu noa kanyo modhi dalagi kaachiel gi jopuonjrene.
Și a ieșit de acolo. A venit în țara lui și discipolii lui L-au urmat.
2 To ka Sabato nochopo nochako puonjo ei sinagogi. Ji mangʼeny mane owinje nohum nono, ka gipenjore ni, “Ngʼatni ogolo gigi kure? Koso rieko manade mosemiyeni, momiyo otimo koda ka honni?
Când a venit Sabatul, a început să învețe în sinagogă și mulți care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta aceste lucruri?” și: “Ce înțelepciune i-a fost dată acestui om, de se fac prin mâinile lui asemenea lucruri mărețe?
3 Donge en fundi bao-cha ma wuod Maria kendo ma owetene gin Jakobo gi Josef kod Judas gi Simon? Nyiminene donge nikodwa ka?” Kamano negichwanyore kode.
Nu cumva acesta este tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Nu cumva surorile lui sunt aici cu noi?” Așa că s-au supărat pe el.
4 To Yesu nowachonegi niya, “Janabi imiyo duongʼ kuonde duto, makmana e kind jogwengʼ-gi gi wedene kod joode owuon.”
Isus le-a zis: “Un prooroc nu este lipsit de cinste decât în țara lui, între rudele lui și în casa lui.”
5 Omiyo Yesu koro ne ok nyal timo honni kanyo, makmana ni noketo lwete kuom joma tuo manok mi ochangogi.
Acolo nu a putut face nicio lucrare măreață, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6 To nowuoro kaka jogo ne onge gi yie. Bangʼ mano Yesu nomedo dhi nyime gipuonjo e gwengʼ ka gwengʼ
El se mira din cauza necredinței lor. A mers prin sate și a învățat.
7 Kindeno noluongo ji apar gariyo ire, mi oorogi ji ariyo ariyo, kendo omiyogi teko kuom jochiende maricho.
A chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi; și le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
8 Nomiyogi chik machal kama: “Kik utingʼ gimoro ka udhi e wuoth makmana ludh wuoth. Makati, kata ofuku kata pesa mikano e ofuku kik utingʼ.
Le-a poruncit să nu-și ia nimic pentru călătorie, în afară de un toiag, doar un toiag: nici pâine, nici portofel, nici bani în pungă,
9 Opato ema urwaki, to kik utingʼ kata law machielo miloko.
ci să poarte sandale și să nu-și pună două tunici.
10 Ot moro amora mudonje, to dagieuru nyaka udar e dalano.
El le-a spus: “Oriunde intrați într-o casă, rămâneți acolo până când veți pleca de acolo.
11 Kaponi udhi e dala moro to ok orwaku kata ka jo-dalano otamore winjo wachu, to mondo utengʼ buch tiendeu bangʼe ua kanyo. Mano nobednigi ranyisi ni bura oseloyogi.”
Oricine nu vă va primi și nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre ca mărturie împotriva lor. Cu siguranță, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora decât pentru acest oraș!”
12 Negidhi ma gilando wach ji mondo olokre owe richo.
Ei au ieșit și propovăduiau oamenilor să se pocăiască.
13 Bende negigolo jochiende mathoth kuom ji kendo ne giolo mo kuom joma tuo mathoth mi gichangogi.
Au scos mulți demoni, au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
14 Ruoth Herode nowinjo wechegi, nikech nying Yesu koro noselandore mongʼere malach. Jomoko ne wacho kuom Yesu niya, “Johana Ja-batiso osechier oa kuom joma otho, kendo mano emomiyo teko mar timo honni ni e ngimane.”
Regele Irod a auzit aceasta, căci numele lui devenise cunoscut, și a zis: “Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea aceste puteri lucrează în el.”
15 Joma moko to ne wacho niya, “En Elija.” To joma moko bende noramo niya, “En janabi machal gi jonabi machon gi lala.”
Alții însă spuneau: “El este Ilie”. Alții au spus: “Este un profet sau ca unul dintre profeți”.
16 Kane ruoth Herode owinjo wechegi, nowacho niya, “Johana ngʼat mane asengʼado wiye osechier oa kuom joma otho!”
Dar Irod, când a auzit acestea, a zis: “Acesta este Ioan, pe care l-am decapitat. A înviat din morți”.
17 Herode ne chunye chandore nikech en owuon ema nogolo chik mondo omak Johana, kendo kuom chikneno askechene nomako Johana moketo e od twech. Notimo kamano nikech wach Herodia mane en chi owadgi ma nyinge Filipo. Herode nomayo owadgino dhako mi oloko chiege owuon.
Căci însuși Irod trimisese să-l aresteze pe Ioan și-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
18 To Johana nosebedo ka kwero Herode kawachone niya, “Chik ok oyieni mondo ibed gi chi owadu.”
Căci Ioan îi spusese lui Irod: “Nu-ți este îngăduit să ai pe soția fratelui tău”.
19 Kuom mano dhako ma nyinge Herodia nomako sadha gi Johana, kendo nodwaro mondo onege. To kata kamano ne ok onyal,
Irodiada s-a pus împotriva lui și a vrut să-l ucidă, dar nu a putut,
20 nikech Herode ne oluoro Johana kendo ne ok odwar ni ngʼato ohinye, nikech nokawe kaka ngʼama kare kendo maler. Kinde ka kinde ka Herode nowinjo yalo Johana to dhoge ne moko; to pod nogombo mana mondo omed winjo yalone.
pentru că Irod se temea de Ioan, știind că este un om drept și sfânt, și l-a păstrat în siguranță. Când îl auzea, făcea multe lucruri și îl asculta cu plăcere.
21 Achien thuolo nochopo mondo Herodia otim dwarone. Chiengʼ rapar mar nywol Herode nochopo, kendo ne oloso chiemo moyiedhi ne jotend ogandane madongo gi jotend jolweny mage kod jok midewo duto moa Galili.
Atunci a venit o zi potrivită, când Irod, de ziua lui de naștere, a dat o cină pentru nobilii săi, pentru arhierei și pentru căpeteniile Galileii.
22 To kane budho dhi nyime, nyar Herodia nobiro momiel e nyim Herode mi miendeno nomoro ruoth gi wende. Ruoth nowachone nyakono niya, “Kwaya gimoro amora ma chunyi dwaro mondo amiyi.”
Când însăși fiica Irodiadei a intrat și a dansat, a plăcut lui Irod și celor care stăteau cu el. Regele i-a spus tinerei: “Cere-mi tot ce vrei și îți voi da”.
23 Herode nosingore ne nyakono e yor kwongʼruok niya, “Gimoro amora mikwaya abiro miyi, kata obed mana nus pinyruodha.”
El i-a jurat: “Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din regatul meu.”
24 Nyakono nowuok modhi openjo min mare gima dokwa ruoth kowacho niya, “En angʼo manyalo kwayo?” To min mare nodwoke niya, “Wi Johana Ja-batiso.”
Ea a ieșit și a zis mamei sale: “Ce să cer?” Ea a spus: “Capul lui Ioan Botezătorul”.
25 Gikanyono nyakono nodok ir ruoth koreto mi okwaye kowacho niya, “Adwaro ni mondo imiya wi Johana ja-batiso sani sani e san.”
Ea a venit îndată la rege și i-a zis: “Vreau să-mi dai acum capul lui Ioan Botezătorul pe un platou.”
26 Ruoth ne chunye ochandore ahinya ka nowinjo kwayono, to nikech noyudo osesingore e yor kwongʼruok, kendo nikech wende mane ni e nyasineno, ne ok odwar tuono nyakono gima nosekwayo.
Împăratul a fost foarte mâhnit, dar, de dragul jurămintelor sale și al invitaților la masă, n-a vrut să o refuze.
27 Kuom mano nooro janek piyo piyo kendo nomiyo janekno chik mondo odhi okelne wi Johana Ja-batiso. Ngʼatno nodhi mongʼado wi Johana e od twech kama ne entie,
Imediat, regele a trimis un soldat din garda sa și a poruncit să aducă capul lui Ioan; acesta s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
28 bangʼe nokelo wiye koketo e san. Ne ochiwe ne nyakono, mi nyakono nochiwe ni min mare.
i-a adus capul pe un platou și l-a dat tinerei domnișoare, iar tânăra domnișoară l-a dat mamei sale.
29 Kane giwinjo wachni, jopuonjre Johana nobiro mokawo ringre kendo ne giike e bur.
Ucenicii Lui, auzind aceasta, au venit, au luat trupul Lui și l-au pus într-un mormânt.
30 Joote noduogo onyiso Yesu gik moko duto mane gisetimo kendo puonjo.
Apostolii s-au adunat la Isus și I-au povestit tot ce făcuseră și tot ce învățaseră.
31 To nikech ji mathoth ne biro irgi kendo aa ma ok giwenegi thuolo kata mar chiemo, Yesu nowacho ni jopuonjrene niya, “Wawuoguru ka mondo wadhi kamoro mopondo ma ji ongee mondo waywe kuno.”
El le-a zis: “Veniți într-un loc pustiu și odihniți-vă puțin.” Căci erau mulți care veneau și plecau, și nu aveau timp liber nici măcar să mănânce.
32 Kuom mano ne giwuok gidhi kama opondo ka gin kendgi giwegi e yie.
Ei s-au dus cu barca într-un loc pustiu, singuri.
33 Kata kamano ji mangʼeny ma nonenogi kagiwuok nofwenyo gisano ni ne en gin, omiyo ne giwuok e mier mokiewo machiegni duto ka giringo e yor tielo magikwongo ne Yesu gi jopuonjrene kama negidhiye.
Văzându-i mergând, mulți l-au recunoscut și au alergat acolo pe jos din toate cetățile. Au ajuns înaintea lor și au venit împreună la el.
34 Kane Yesu ogowo loka, noneno oganda maduongʼ, nokechogi nikech ne gichal kaka rombe maonge gi jakwath. Omiyo nochako puonjogi gik mangʼeny.
Isus a ieșit, a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi fără păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
35 To ka sa koro ne oniangʼ, jopuonjrene nobiro ire mowachone niya, “Ka en thim kendo sa koro olewo ahinya.
Când s-a făcut târziu, discipolii Lui au venit la El și i-au spus: “Locul acesta este pustiu și este târziu.
36 We jogi owuogi mondo gidhi e gwenge kod mier machiegni mondo gingʼiew gima digicham.”
Trimiteți-i afară, ca să meargă în ținutul și în satele din jur și să-și cumpere pâine, căci nu au ce mânca.”
37 To Yesu nodwokogi kowacho niya, “Un uwegi migiuru gimoro gicham.” Gin to negidwoke ka gipenje niya, “Ere kaka dwadhi mwangʼiew makati ma nengone oromo chudo mar ngʼato mar dweche aboro mondo wapidhgo oganda machal kama?”
Dar El le-a răspuns: “Dați-le voi ceva de mâncare.” L-au întrebat: “Să mergem să cumpărăm pâine în valoare de două sute de denari și să le dăm ceva de mâncare?”.
38 Eka Yesu nopenjogi niya, “Un gi makati adi? Dhi ungʼi.” Kane gisekwano kar romb makati mane gin-go neginyiso Yesu niya, “Abich, gi rech ariyo.”
El le-a zis: “Câte pâini aveți? Mergeți să vedeți.” Când au aflat, au spus: “Cinci și doi pești”.
39 Eka Yesu nochiko jopuonjrene mondo ochan ji e migepe matindo tindo, ka gibet e lum mangʼich.
Și le-a poruncit să se așeze toți în grupuri pe iarba verde.
40 Kuom mano ji nobedo piny e migepe, ka migepe moko otingʼo ji mia achiel to moko otingʼo ji piero abich.
Și s-au așezat în rânduri, cu sutele și cu cincizeci.
41 Bangʼe nokawo makati abichgo gi rech ariyogo nongʼiyo polo malo, kogoyo erokamano. Nongʼingo makatigo mi omiyo jopuonjrene mondo opog ji. Rech ariyo ka bende nopogo matindo tindo ni ji duto.
A luat cele cinci pâini și cei doi pești; și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile, pe care le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor, iar cei doi pești i-a împărțit la toți.
42 Giduto negichiemo mi giyiengʼ chuth,
Toți au mâncat și s-au săturat.
43 kendo bangʼ chiemo jopuonjre nochoko ngʼinjo mag chiemo mane ji ochamo oweyo okepe apar gariyo mopongʼ mag makati gi rech.
Au luat douăsprezece coșuri pline cu bucățile frânte și cu peștii.
44 Kar romb chwo mane ochiemo ne gin ji alufu abich.
Cei care au mâncat pâinile au fost cinci mii de oameni.
45 Gisano Yesu nochiko jopuonjrene mondo odonji e yie kendo gitel nyime gingʼad gidhi loka nam e dala mar Bethsaida, ka en to ne pod odongʼ chien kogonyo oganda.
Și îndată a pus pe ucenicii Săi să se urce în corabie și să meargă mai departe, în cealaltă parte, la Betsaida, în timp ce El însuși a trimis mulțimea.
46 Bangʼ goyone oganda oriti, noidho modhi e bath got malo mondo olem.
După ce și-a luat rămas bun de la ei, s-a urcat pe munte ca să se roage.
47 Kane piny chiegni imore, yie koro ne ni e chuny nam to Yesu to ne ni kende oko e lowo motwo kuma ne odongʼie.
Când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar el era singur pe uscat.
48 Yesu noneno kaka jopuonjrene ne chandore gi chiko yie, nikech yamo ne kedo kodgi. To kar sa apar kogwen, Yesu nobiro irgi kowuotho ewi pi. Kochopo irgi to nochalo ka gima odwa kalo akala odhi,
Văzându-i chinuiți la vâslit, pentru că vântul le era potrivnic, pe la a patra strajă a nopții, a venit la ei, mergând pe mare; și ar fi vrut să treacă pe lângă ei,
49 to kane ginene kowuotho ewi pi, negiparo ni en jachien. Omiyo ne gibuok mi gikok matek,
dar ei, când l-au văzut mergând pe mare, au crezut că este o fantomă și au strigat;
50 nikech giduto ne ginene ma luoro nomakogi. To Yesu noloso kodgi gisano kowachonegi niya, “Beduru gi chir! En mana An! Kik uluor.”
pentru că toți l-au văzut și s-au tulburat. Dar el a vorbit imediat cu ei și le-a spus: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
51 Eka nodonjo e yie mobet kodgi, kendo yamo nokwe mos. Jopuonjrene nohum nono,
S-a urcat cu ei în barcă, iar vântul a încetat, iar ei erau foarte mirați între ei și se minunau;
52 nikech tiend hond makati ne pok odonjonigi. Pachgi ne pod odinore.
pentru că nu înțeleseseră ce se întâmplase cu pâinile, dar aveau inima împietrită.
53 Kane gisengʼado loka komachielo negichopo Genesaret, mi gigowo kanyo.
După ce au trecut dincolo, au ajuns la țărm, la Genesaret, și au acostat la țărm.
54 To sa nogono mane giwuok gilor e yie, ji nofwenyo ni Yesu obiro.
După ce au ieșit din barcă, oamenii l-au recunoscut imediat,
55 Negiringo gidhi e mier machiegni man e alworano duto ka gitingʼo joma tuo konindo e kitendini. Negikelone jotuo kamoro amora mane giwinjo ni entie.
și au alergat în toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe cei bolnavi pe saltelele lor acolo unde auziseră că se află.
56 Kamoro amora mane Yesu odhiye; e mier madongo kata matindo kata e gwenge, ji ne kelo joma tuo e chirni kendo negisaye mondo oyie jotuogo omul kata mana riak lawe. Ji duto mane omule nochango.
Oriunde intra — în sate, în orașe sau la țară —, ei îi așezau pe bolnavi în piețe și îl rugau să atingă doar franjurii hainei lui; și toți cei care se atingeau de el se făceau bine.
