Tim Jo-Lawi 11
1 Jehova Nyasaye nowacho ni Musa gi Harun niya,
Și DOMNUL le-a vorbit lui Moise și lui Aaron, spunându-le:
2 “Nyis jo-Israel niya, ‘Kuom le duto manie piny, magi ema unyalo chamo:
Vorbește copiilor lui Israel, spunând: Acestea sunt animalele pe care să le mâncați dintre toate animalele de pe pământ.
3 Unyalo chamo kit le moro amora ma ombongʼ tiendegi opogore ariyo kendo manyamo kambula.
Orice desparte copita și este cu copită bifurcată și rumegă hrana, printre animale, pe acelea să le mâncați.
4 “‘Nitie moko manyamo kambula kende kata moko ma ombongʼ tiendegi kende ema opogore ariyo, mago to kik ucham. Ngamia kata obedo ni onyamo kambula kamano, to nikech ombongʼ tiende ok opogore, chik ok oyieni mondo uchame nikech ogak.
Totuși pe acestea să nu le mâncați dintre cele ce rumegă, sau dintre cele cu unghie despicată; cămila, pentru că rumegă hrana, dar nu desparte unghia; vă este necurată.
5 Aidha kata obedo ni onyamo kambula to ombongʼ tiende ok opogore, kik uchame nikech ok oler.
Și iepurele de stâncă, deoarece rumegă hrana, dar nu desparte unghia; vă este necurat.
6 Apwoyo kata obedoni onyamo kambula kamano, to ombongʼ tiende ok opogore, chik ok oyienu mondo uchamgi nikech gin gik makwero.
Și iepurele de câmp, pentru că el rumegă hrana, dar nu desparte unghia; vă este necurat.
7 Kata obedo ni ombongʼ tiend anguro opogore ariyo kamano, to ok onyam kambula; chik ok oyienu mondo uchamgi nikech gin gik makwero.
Și porcul, deși are unghia despicată și este cu copită bifurcată, totuși el nu rumegă hrana; vă este necurat.
8 Kik ucham ring-gi kata kik umul ringregi motho. Gin gik makwero ne un.
Din carnea lor să nu mâncați și trupul lor mort să nu îl atingeți; vă sunt necurate.
9 “‘To kuom gik moko duto modakie nam gi aore to unyalo chamo mana mago man kod thuokgi kod kalagakla.
Pe acestea să le mâncați din tot ce este în ape; orice are aripioare și solzi în ape, în mări și în râuri, pe acelea să le mâncați.
10 To gik moko duto manie nam gi aore maonge gi thuokgi kata kalagakla, bed nigimol kata gin achiel kuom gik mangima modak ei pi nyaka ukwer.
Și tot ce nu are aripioare și solzi în mări și în râuri, din tot ce mișcă în ape și din orice viețuitoare ce este în ape, acelea să vă fie o urâciune;
11 Nikech gin gik makwero, kik ucham ring-gi bende kik umul motho kendgi.
Da, să vă fie o urâciune; să nu mâncați din carnea lor și trupurile lor moarte să vă fie o urâciune.
12 Gimoro amora modak ei pi to gionge thuokgi kata kalagakla nyaka gibednu gik makwero.
Orice nu are aripioare nici solzi în ape, să vă fie o urâciune.
13 “‘Winy manyaka ukwer kendo kik ucham e magi: Ongo, achuth gi olith
Și acestea sunt cele care să vă fie o urâciune printre păsări; să nu fie mâncate, sunt o urâciune; acvila și vulturul bărbos și vulturul pescar,
14 gi otenga kod kit otenga duto,
Și vulturul și uliul după felul său;
15 gi kit agak duto,
Fiecare corb după felul său;
16 tula, nyatawo gi okok kod kit olith duto
Și bufnița și șoimul de noapte și cucul și șoimul după felul său,
17 tula matin, gi osou, gi tula maduongʼ,
Și cucuveaua și cormoranul și bufnița mare,
18 gi tula marachar gi tula modak e thim gi mbusi,
Și lebăda și pelicanul și vulturul egiptean,
19 gi nyamnaha gi ngʼangʼa, tula kod olik tiga.
Și barza, stârcul după felul său și nagâțul și liliacul.
20 “‘Kute duto mafuyo kendo mawuotho gi tiende angʼwen nobednu gik makwero.
Toate zburătoarele care se târăsc, umblând pe toate patru picioarele, să vă fie o urâciune.
21 Kata kamano, nitiere kute moko ma unyalo chamo man-gi tiende angʼwen kod mago ma gichikorego.
Totuși pe acestea să le mâncați din fiecare lucru zburător care se târăște mergând pe toate patru picioarele, care au fluierele picioarelor deasupra labelor lor, ca să sară cu totul de pe pământ.
22 Kuom mano unyalo chamo kit bonyo, osialo gi kit onjiri kaachiel gi kit ongogo duto.
Chiar pe acestea dintre ele să le mâncați: lăcusta după felul ei și lăcusta pleșuvă după felul ei și scarabeul după felul său și cosașul după felul său.
23 To gik moko duto mafuyo kod mago man-gi tiende angʼwen, nobednu gik makwero.
Dar orice alt lucru zburător care se târăște, care are patru picioare, să vă fie o urâciune.
24 “‘Gik makamagi biro miyo ubed mogak, kendo ngʼato angʼata momulo ring chiayo motho kendeno nobed mogak nyaka odhiambo.
Și din cauza acestora voi veți fi necurați, oricine atinge trupul lor mort să fie necurat până seara.
25 Ngʼata angʼata motingʼo ring chiayo mothono nyaka luok lepe, kendo en bende obiro bedo mogak nyaka odhiambo.
Și oricine trebuie să poarte orice din trupul lor mort să își spele hainele și să fie necurat până seara.
26 “‘Le moro amora ma ombongʼne ok obarore duto kata ma ok nyam kambula nobednu gima kwero, kendo ngʼato angʼata momulo ring-gino nobed mogak.
Trupurile moarte ale fiecărui animal care desparte unghia și nu este cu copită bifurcată, nici nu rumegă mâncarea, vă sunt necurate, fiecare om ce le atinge să fie necurat.
27 To kuom le duto mawuotho gi tiende angʼwen, mago mawuotho kanyono piny gi kokegi nobednu mogak, kendo ngʼato angʼata momulo ring-gi nobed mogak nyaka odhiambo.
Și orice merge pe labele sale, printre toate felurile de viețuitoare care merg pe toate patru picioarele, acelea vă sunt necurate, oricine atinge trupul lor mort să fie necurat până seara.
28 Ngʼato angʼata motingʼo ring chiayogo motho nyaka luok lepe kendo nobed mogak nyaka odhiambo. Nikech le ma kamago gin le mogak.
Și cel ce poartă trupul lor mort să își spele hainele și să fie necurat până seara, vă sunt necurate.
29 “‘Le mogak manyaka ukwer e magi: oyieyo, oyiech gudhugudhu, ngʼech moro amora maduongʼ kata matindo,
Acestea de asemenea vă vor fi necurate printre târâtoarele ce se târăsc pe pământ; nevăstuica și șoarecele și țestoasa după felul ei,
30 gi ogwe gi kalagwena gi olele gi obongo-bongo kod ongʼongruok.
Și dihorul și cameleonul și șopârla și melcul și cârtița.
31 Gigi duto nobednu makwero kendo ngʼato angʼata ma omulogi ka gisetho nobed mogak nyaka chop seche mag odhiambo.
Acestea vă sunt necurate printre toate cele ce se târăsc, oricine le atinge, după ce vor fi murit, să fie necurat până seara.
32 Kaponi achiel kuom legi otho kendo molwar kuom gimoro amora mwakonyorego pile, to gino koro nobed mogak, bedni en gima olos gi yien, kata en law, kata pien kata ogunia. Gino koro nyaka nyum ei pi kendo nobed mogak nyaka chop seche mag odhiambo, eka bangʼe nobed maler.
Și orice lucru ce cade pe ele, după ce vor fi murit, să fie necurat; fie acesta orice vas de lemn, sau haină, sau piele, sau sac, orice vas în care se face ceva, să fie pus în apă și să fie necurat până seara; astfel să fie el curățat.
33 Kaachiel kuomgi olwar ei agulu, gik moko duto man ei aguluno nobed mogak, kendo nyaka uto aguluno.
Și fiecare vas de pământ, în care cade ceva din ele, orice este în ele să fie necurat; și să îl spargeți.
34 Chiemo moro amora minyalo cham moole pi moaye aguluno nobed mogak, kendo gimoro amora mimadho mowuok ei aguluno nobed mogak.
Din toată mâncarea care este de mâncat, peste care vine o asemenea apă să fie necurată; și toată băutura care este de băut în orice astfel de vas să fie necurată.
35 Gimoro amora ma gima othono orere nobed mogak; ka orere kuom kendo kata kuom aguch kendo, to nyaka mukgi oko nikech gin gik mogak kendo nyaka kwan-gi kamano.
Și orice lucru peste care cade orice parte din trupul lor mort să fie necurat; fie cuptor sau vatră pentru oale, să fie dărâmate, pentru că sunt necurate și să vă fie necurate.
36 Kata kamano soko kata yawo motingʼo pi nosik ka ler, to ngʼato angʼata momulo gimoro amora motho nobed mogak.
Totuși o fântână sau groapă, în care este abundență de apă, să fie curată, dar ce atinge trupul lor mort să fie necurat.
37 Kaponi achiel kuom gik mothogo olwar kuom kodhi mipidho, to kodhigo nosik ka ler,
Și dacă ceva din trupul lor mort cade pe orice sămânță de semănat care este pentru a fi semănată, aceasta să fie curată.
38 to ka kodhigo gin mosebudi e pi, mi gimoro amora motho olwarie, to nobed mogak.
Dar dacă ceva apă este pusă peste sămânță și vreo parte din trupul lor mort cade acolo, să vă fie necurată.
39 “‘Ka le moyienu chamo otho, to ngʼato angʼata momule nobed mogak nyaka chop seche mag odhiambo.
Și dacă vreun animal, din care voi puteți mânca, moare, cel ce atinge trupul lui mort să fie necurat până seara.
40 Ngʼato angʼata mochamo ringʼono nyaka luok lepe, kendo enobed mogak nyaka chop seche mag odhiambo. Kata ngʼato angʼata motingʼo chiayono bende nyaka luok lepe, bende nosik mogak nyaka chop seche mag odhiambo.
Și cel ce mănâncă din trupul mort al acestuia să își spele hainele și să fie necurat până seara; de asemenea cel ce cară trupul mort al lui să-și spele hainele și să fie necurat până seara.
41 “‘Gimoro amora mamol kik ucham nikech gin gik makwero.
Și fiecare târâtoare ce se târăște pe pământ să fie o urâciune; să nu fie mâncată.
42 Kik ucham gimoro amora malak gi bund-igi kata mawuotho gi tiende angʼwen kata man-gi tiende mathoth nikech gin gik makwero.
Orice merge pe pântece și orice merge pe toate patru picioarele, sau orice are mai multe picioare printre toate târâtoarele ce se târăsc pe pământ, pe acelea să nu le mâncați, pentru că sunt urâciune.
43 Kik gigi mi ubed mogak. Kik gik ma kamago mi ubed mogak kata mochido.
Să nu vă faceți sufletele urâcioase cu vreo târâtoare ce se târăște pe pământ, nici să nu vă faceți necurați cu ele, ca să nu fiți pângăriți prin ele.
44 An Jehova Nyasaye ma Nyasachu, kuom mano pwodhreuru kendo ubed jomaler, nikech an aler. Kik uchidru gi gimoro amora mamol kata malak e lowo.
Pentru că eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru, de aceea sfințiți-vă și veți fi sfinți; căci eu sunt sfânt, să nu vă pângăriți cu niciun fel de târâtoare ce se târăște pe pământ.
45 An e Jehova Nyasaye mane ogolou e piny Misri mondo abed Nyasachu, kuom mano beduru maler nikech an aler.
Pentru că eu sunt DOMNUL care vă aduce din țara Egiptului, pentru a fi Dumnezeul vostru; de aceea fiți sfinți, căci eu sunt sfânt.
46 “‘Magi e chike mag le gi mag winy, kod gik mangima mamol ei pi, kod mago malak ewi lowo.
Aceasta este legea despre animale și despre păsări și despre fiecare viețuitoare care se mișcă în ape și despre fiecare târâtoare care se târăște pe pământ,
47 Nyaka uket pogruok e kind gik makwero kod gik ma ok kwero, kendo mondo upog gik mangima michamo kod mago ma ok cham.’”
Pentru a face o diferență între necurat și curat și între animalul care poate fi mâncat și animalul care nu poate fi mâncat.
