Ayub 36
1 Elihu nomedo wuoyo kawacho niya:
Elihu de asemenea a continuat și a spus:
2 “Wena thuolo matin mondi to abiro nyisi ni nitie mathoth manyalo wacho kuom Nyasaye.
Permite-mi încă puțin și îți voi arăta că mai [am] să vorbesc pentru Dumnezeu.
3 Ngʼeyo ma an-go agolo kuma bor; kendo koro adwaro nyiso kaka Jachwechna timo gik makare.
Îmi voi aduce cunoașterea de departe și voi atribui dreptate Făcătorului meu.
4 Bed kingʼeyo ni wechena ok gin miriambo; ngʼeni ngʼama ongʼeyo gik moko malongʼo chuth ema ni kodi.
Căci cu adevărat cuvintele mele nu vor fi false, cel desăvârșit în cunoaștere este cu tine.
5 “Nyasaye nyalo duto, to kata kamano ok ochayo ji; onyalo duto kendo chenro mage ok lokre.
Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni, el este puternic în tărie și în înțelepciune.
6 Ok owe joricho kangima, to omiyo joma ithiro ratiro margi.
El nu păstrează viața celui stricat, ci dă dreptate celor săraci.
7 Ok ogol wangʼe oko kuom joma kare; oketogi e loch kaachiel gi ruodhi kendo otingʼogi malo nyaka chiengʼ.
El nu își ia ochii de la cei drepți, ci ei sunt pe tron cu împărați; da, el îi întemeiază pentru totdeauna, iar ei sunt înălțați.
8 Ka otwe ji gi nyiroro, kendo ka oridgi matek gi tonde mag masiche,
Și dacă sunt legați în cătușe și sunt ținuți în funii ale nenorocirii,
9 to onyisogi gik magisetimo; kendo ni giseketho ka ok gidewo.
Atunci le arată lucrarea lor și fărădelegile lor pe care le-au întrecut.
10 Omiyo giwinje korieyogi kendo ochikogi ni gilokre giwe timbegi maricho.
El de asemenea le deschide urechea la disciplină și le poruncește să se întoarcă de la nelegiuire.
11 Ka giwinjo wachne mi gitiyone, to gibiro dak e mwandu ndalogi mabiro, kendo gibiro dak ka gin gi gimoro amora e higni mabiro.
Dacă ei ascultă de el și îl servesc, își vor petrece zilele în prosperitate și anii lor în plăceri.
12 To ka gitamore winje, to ligangla biro tiekogi, kendo gibiro tho ka gionge rieko.
Dar dacă nu ascultă de el, vor pieri prin sabie și vor muri fără cunoaștere.
13 “Joma okia Nyasaye chunygi opongʼ gi mirima ma kata ka okumgi to ok giywagre mondo oresgi.
Dar fățarnicii în inimă îngrămădesc furie, ei nu strigă când îi leagă.
14 Omiyo githo ka kapod gitindo ka ngima marach otieko tekregi.
Ei mor la tinerețe și viața lor este printre cei necurați.
15 To joma ni e chandruok oreso e chandruokgi; owuoyo kodgi e kinde ma gin gi chandruok.
El eliberează pe cel sărac în nenorocirea lui și le deschide urechile în oprimare.
16 “Ogoli e masiche kendo oteri kama onge chandruok mondo omiyi kwe gi chiemo mogundho.
Chiar așa te-ar fi mutat dintr-un loc strâmt într-unul larg, unde nu este strâmtorare și ceea ce ar fi pus pe masa ta ar fi plin de grăsime.
17 Sani to koro eri iyudo kum maromre gi joricho; nimar kum kod adiera oketi diere.
Dar ai împlinit judecata celui stricat, judecată și justiție te apucă.
18 Bed motangʼ kik ngʼato wuondi gi mwandu, kendo kik iyie ngʼato omiyi asoya mathoth mi iwe Nyasaye.
Pentru că este furie, ferește-te ca nu cumva el să te ia cu lovitura lui, atunci o mare răscumpărare nu te va elibera.
19 Koso iparo ni mwanduni mathoth kata nyagruok minyagori, gi tekri iwuon nyalo siri mi goli e chandruok?
Va prețui el bogățiile tale? Nu, nici aur, nici toate forțele tăriei.
20 Kik igomb mondo piny oyusi, mondo otim timbe mahundu.
Nu dori noaptea, când oamenii sunt stârpiți din locul lor.
21 Tangʼ mondo chandruok kik dwoki e richo.
Fii atent, nu privi nelegiuirea, pentru că aceasta ai ales mai degrabă decât nenorocire.
22 “Parie kaka teko Nyasaye duongʼ en e japuonj maberie moloyo?
Iată, Dumnezeu înalță prin puterea sa, cine învață ca el?
23 En ngʼa manyalo nyiso Nyasaye yore monego oluw, kata manyalo kwere ni, ‘Isetimo marach’?
Cine i-a rânduit calea sa? Sau cine poate spune: Tu ai lucrat nelegiuire?
24 Kik wiyi wil mak ipako tijene ma gin tijene ma ji osepako gi wer.
Amintește-ți să îi preamărești lucrarea, pe care oamenii o privesc.
25 Ji duto modak e piny osenene adier gisenene gi kuma bor.
Fiecare o poate vedea; omul o poate privi de departe.
26 Mano kaka Nyasaye duongʼ, adier oduongʼ mokalo ngʼeyo kendo kata hike ok wanyal kwano.
Iată, Dumnezeu este mare și nu îl cunoaștem, nici numărul anilor săi nu poate fi cercetat.
27 “Ochoko ngʼich mar pi kogolo ewi pige, kendo olokogi koth mi gichak gichue gipongʼ aore;
Pentru că el micșorează picăturile de apă; ele toarnă ploaie după aburul lor,
28 omiyo koth chue ne ji koa e boche polo.
Pe care norii o picură și o răspândesc abundent peste om.
29 En ngʼa mongʼeyo kaka boche polo ringo, kata kaka polo mor?
De asemenea poate cineva înțelege răspândirile norilor, sau zgomotul tabernacolului său?
30 Neye kaka omiyo mil polo menyo kor polo duto, ka chuny nam to dongʼ kotimo mudho.
Iată, el întinde lumina lui peste acesta și acoperă fundul mării.
31 Kamano e kaka orito ogendini kendo omiyogi chiemo mogundho.
Fiindcă prin ei judecă el pe oameni; el dă mâncare din abundență.
32 Omako mil polo gi lwete kendo otimogo gima odwaro.
Cu nori el acoperă lumina și îi poruncește să nu lumineze prin norul din mijloc.
33 Mor polo miyo wangʼeyo ni koth maduongʼ chiegni chue, kendo koda ka jamni ongʼeyo ni koth ma kamano biro chue.
Tunetul lor arată despre aceasta, vitele de asemenea arată cu privire la abur.
