Ayub 28
1 “Nitie kama ikunyoe fedha kod kama ilenyoe dhahabu.
Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
2 Chuma ikunyo koa e lowo, kendo mula ilenyo kigolo kuom kite.
Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
3 Ji kunyo kite ma nengogi tek kuonde matut mogik kendo motimo mudho, omenyo nyaka ei buche maboyo miwuoro, nyaka kuonde molil ti, mondo onwangʼie kite mabeyo.
El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
4 Opowo kor gode modhi mabor gi kuonde ma ji odakie, mochop nyaka kuonde ma ji ok wuothie; ka giliero e tonde marundore koni gi koni.
Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
5 Lowo e kama chiemo wuokie, to pinyne ibaroe lwendni gi mach.
Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
6 Lwendinigo ema kite ma nengogi tek miluongo ni Safir wuokie kendo buru ema otingʼo dhahabu.
Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
7 Kuom winy machamo ringʼo, onge moro amora mongʼeyo yore manie buchego, kendo onge achuth mosenene gi wangʼe.
Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
8 Ondiegi mager pok nowuotho kuondego, kendo kata sibuor pok oruto kuno.
Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
9 Ji baro lwanda matek ka chuma kendo thulo gode oko gie tiendegi.
Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
10 Otucho kor lwanda; mi wengene ne mwandu duto manie kor gode.
El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
11 Omanyo kuonde ma aore ochakoree, mi okel gik mopandi e lela.
El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
12 “To rieko to diyud kanye? Koso ere kuma ngʼeyo wuokie?
Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
13 Dhano mangima ok ongʼeyo kaka iyude; kendo ok oyudre e piny joma ngima.
Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
14 Kut wacho ni, ‘Oonge e iya;’ to nam wacho ni, ‘Oonge koda ka.’
Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
15 Ok nyal ngʼiewe gi dhahabu maler mogik kendo nengone ok nyal pim gi fedha.
Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
16 Ok nyal ngʼiewe gi dhahabu mokuny Ofir, kata gi kite ma nengogi tek kaka Oniks kata Safir.
Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
17 Dhahabu kata kite mamil ma nengogi tek ok nyal pimego bende ok nyal pime gi gima olos gi dhahabu.
Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
18 Kit nam ma nengone tek kod kit ombo marieny ok di wuo kuomgi nikech nengo rieko oyombo nengo kit rubi maratiglo.
Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
19 Kata mana kit topaz mokuny Kush ok nyal pim kode; ok nyal ngʼiewe gi dhahabu malerie mogik.
Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
20 “To rieko to diyud kanye? Koso ere kuma ngʼeyo wuokie?
De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
21 Opondo ne wenge gik mangima duto, kendo opande koda kane winy mafuyo e kor polo.
Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
22 Kethruok gi tho jowacho ni, ‘Humbe kende ema osechopo e itwa!’
Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
23 Nyasaye ema ongʼeyo yo miyudego kendo en kende ema ongʼeyo kama odakie,
Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
24 nikech wengene okwako tungʼ piny gi tungʼ piny kendo oneno gimoro amora manie bwo polo.
Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
25 Kane oguro teko mar yamo kendo opimo giko nembe,
Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
26 kane ogolo chik ne koth kendo ogoro yor mil polo,
Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
27 e kinde mane onenoe rieko mi opimo berne kaka chalo mi onwangʼo.
Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
28 Kendo nowachone dhano ni, ‘Luoro Ruoth Nyasaye kelo rieko, kendo ka idwaro bedo gi ngʼeyo to nyaka iwe richo!’”
Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
