Ezekiel 18
1 Wach Jehova Nyasaye nobirona kama:
Cuvântul DOMNULUI a venit la mine din nou, spunând:
2 “Bende isewinjo ngero ma ji osiko kawacho e piny Israel niya, “‘Wuone osechamo olemo manumu, to nyithindo ema lekegi tho?’
Ce înseamnă [aceasta], că voi folosiți acest proverb referitor la țara lui Israel, spunând: Părinții au mâncat aguridă și dinții copiilor s-au strepezit?
3 “Akwongʼora gi nyinga awuon an Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto ni ok unuchak ugo ngeroni e piny Israel.
[Precum] eu trăiesc, spune Domnul DUMNEZEU, că nu veți mai folosi acest proverb în Israel.
4 Nikech ji duto mangima gin maga, wuoro kaachiel gi wuowi, giduto machalre. Ngʼato ka ngʼato biro tho mana nikech richone owuon.
Iată, toate sufletele sunt ale mele; ca sufletul tatălui, tot astfel sufletul fiului este al meu; sufletul care păcătuiește, acela va muri.
5 “Kaponi nitie ngʼat moro makare moluwo adiera kendo timo gima kare.
Dar dacă un om este drept și face ceea ce este legiuit și drept,
6 Ok ochiem ewi gode milame nyiseche manono kata ngʼiyo nyiseche manono mag dhood Israel. Kendo ok odwanyre gi chi nyawadgi kata bedo e achiel gi dhako manie kindene mar neno malo.
[Și] nu a mâncat pe munți, nici nu și-a ridicat ochii spre idolii casei lui Israel, nici nu a pângărit-o pe soția aproapelui său, nici nu s-a apropiat de o femeie în timpul menstruației [ei],
7 Ok othir ngʼato angʼata to odwoko gima osingne kar hola momiyo ngʼato Ok omaa ngʼato gire githuon, to omiyo joma odenyo chiemo kendo ochiwo lewni ne joma ni duk.
Și nu a oprimat pe nimeni, [ci] a dat înapoi datornicului garanția lui, nu a jefuit pe nimeni prin violență, a dat pâinea lui celui flămând și a acoperit pe cel gol cu o haină;
8 Ok ohol ji gige mondo oyudie ohala, kata ohala mokadho tongʼ ok okaw. Ok oyie mondo lwete otim gima rach kendo ongʼado bura maber e kind ji ka ok odew wangʼ.
Cel [care] nu a dat cu camătă, nici nu a luat vreo dobândă, [care] și-a retras mâna de la nelegiuire, a făcut judecată dreaptă între om și om,
9 Oluwo buchena, kendo orito chikena gadiera. Ngʼat ma kamano en ngʼat makare, omiyo enobed mangima adier, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto owacho.
A umblat în statutele mele și a păzit judecățile mele, pentru a lucra după adevăr; el [este] drept; el va trăi negreșit, spune Domnul DUMNEZEU.
10 “Kapo ni en gi wuowi mohero lweny, kata mohero chwero remo kata matimo achiel kuom gigi
Dacă el naște un fiu [care este] tâlhar, un vărsător de sânge și [care] face [cuiva] unul din aceste [lucruri],
11 mane wuon mare ne ok otimo kaka: “Ochiemo ewi gode milame nyiseche mamoko. Odwanyore gi chi nyawadgi.
Și care nu împlinește niciuna din acele [datorii], ci a mâncat pe munți și a pângărit-o pe soția aproapelui său,
12 Othiro joma odhier gi joma ochando. Omayo ji gigegi githuon. Ok odwok gik mane omako koholo ji gowi. Ogeno nyiseche mag dhano. Otimo gik makwero. Oholo ji gige mondo oyudie ohala
A oprimat pe sărac și pe nevoiaș, a jefuit prin violență, nu a dat înapoi garanția și și-a ridicat ochii spre idoli, a făcut urâciune,
13 Kendo okawo ohala mokalo tongʼ. Ngʼat ma kamano, bende nyalo bedo mangima adier? Ok onyal! Nikech osetimo gik mamonogi duto, ibiro nege mak olewo kendo rembe biro bet e wiye owuon.
A dat cu camătă și a luat dobândă, să trăiască [unul ca] acesta? Nu va trăi; a făcut toate aceste urâciuni; va muri negreșit, sângele lui va fi asupra lui.
14 “To kaponi wuowini nigi wuode moro maneno richo duto ma wuon-gi timo, to kata obedo ni osenenogi; to en to pod ok otimo gik ma kamago:
Acum, iată, [dacă] el naște un fiu care vede toate păcatele pe care le-a făcut tatăl lui și ia seama și nu face unele ca acestea,
15 “Ok ochiem e gode milame nyiseche mamoko kata rango nyiseche mag dhood Israel. Ok odwanyre gi chi nyawadgi
Nu a mâncat pe munți, nici nu și-a ridicat ochii spre idolii casei lui Israel, nu a pângărit soția aproapelui său,
16 Ok othir ngʼato angʼata kata mako gir ngʼato eka ohole gimoro. Ok omaa ngʼato gire githuon to ochiwo chiembe ne joma odenyo, kendo ochiwo lewni ne joma ni duk.
Nici nu a oprimat pe cineva, nu a păstrat garanția, nici nu a jefuit prin violență, [ci] a dat pâinea lui celui flămând și a acoperit pe cel gol cu o haină,
17 Otamo lwete mondo kik otim richo kendo ok okaw asoya kata ohala mokalo tongʼ. Orito chikena kendo oluwo buchena. Ok obi tho nikech richo wuon mare to obiro bedo mangima kuom adier.
[Ș]i-a tras mâna de la cel sărac, nu a primit camătă nici dobândă, a împlinit judecățile mele, a umblat în statutele mele; el nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, va trăi negreșit.
18 To wuon mare to biro tho nikech richone owuon, nikech ne ongʼanyo ni ji kendo ne omayo owadgi githuon kendo nikech ne otimo gik maricho e dier jo-dalagi.
[Cât despre] tatăl său, pentru că a oprimat cu cruzime, a jefuit pe fratele său prin violență și a făcut [ceea] ce nu [este] bine în mijlocul poporului său, iată, el va muri în nelegiuirea lui.
19 “To eka upenjo ni, Angʼo momiyo wuowi ok kwan ka jaketho kuom ketho mar wuon?” Nikech wuowi osetimo gima adier kendo makare kendo nikech oseketo chunye mar rito buchena duto, obiro bedo mangima adier.
Totuși voi spuneți: De ce? Nu poartă fiul nelegiuirea tatălui? Când fiul a făcut ceea ce este legiuit și drept [și] a păzit toate statutele mele și le-a împlinit, el va trăi negreșit.
20 Ngʼama timo richo ema biro tho. Wuowi ok bi kwan ni jaketho nikech ketho mar wuoro, kendo wuoro ok bi kwan ni jaketho nikech ketho mar wuode. Tim makare mar ngʼama kare ibiro ketne owuon kendo tim mamono mar ngʼama rach biro bedo mare owuon.
Sufletul care păcătuiește, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui, nici tatăl nu va purta nelegiuirea fiului: dreptatea celui drept va fi asupra lui însuși și stricăciunea celui stricat va fi asupra lui însuși.
21 “To ka ngʼat ma timbene richo olokore oweyo richone mosetimo mi orito buchena kendo otimo gima ber kendo makare, to obiro bedo mangima kuom adier; ok obi tho.
Dar dacă cel stricat se va întoarce de la toate păcatele lui, pe care le-a făcut, și va păzi toate statutele mele și va face ceea ce este legiuit și drept, el va trăi negreșit, nu va muri.
22 Ok nokwane jaketho kuom richo duto mosetimo. Nikech gik makare mosetimo, obiro bedo mangima.
Toate fărădelegile lui, pe care le-a făcut, nu îi vor fi menționate; el va trăi în dreptatea lui, pe care a făcut-o.
23 Uparo ni berna ka jaricho otho? Donge en morna ka gilokore giweyo timbegi maricho mondo gibed mangima? Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto ema owacho.
Găsesc eu vreo plăcere în moartea celui stricat? spune Domnul DUMNEZEU; [și] nu în întoarcerea lui de la căile lui, pentru a trăi?
24 “To ka ngʼat makare olokore oweyo timbene makare mi otimo richo kendo otimo gik mamono machalo gi mago ma ngʼat ma timbene richo timo, bende dobed mangima adier? Gik mabeyo mosetimo kata achiel ok nopar. Nikech timne mar bedo ngʼama ok ja-ratiro kendo nikech richo mosetimo, obiro tho.
Dar când cel drept se întoarce de la dreptatea lui și face nelegiuire [și] face conform cu toate urâciunile pe care [omul] stricat le face, va trăi el? Toată dreptatea lui, pe care a făcut-o, nu va fi menționată; în fărădelegea lui pe care a încălcat legea și în păcatul lui pe care l-a păcătuit, în ele va muri.
25 “To ka pod uwacho ni, ‘Yore mag Ruoth Nyasaye ok nikare.’ To winjuru, yaye dhood Israel: Bende yorena ok nikare adier? Donge yoreu ema ok nikare?
Totuși voi spuneți: Calea Domnului nu este nepărtinitoare. Ascultă acum, casă a lui Israel: Nu este calea mea nepărtinitoare? Nu sunt căile voastre părtinitoare?
26 Ka ngʼama kare olokore oweyo timbene makare mi otimo richo to timneno ema biro nege. Obiro tho nikech richo mosetimono.
Când unul drept se întoarce de la dreptatea lui și face nelegiuire și moare în ele; pentru nelegiuirea pe care a făcut-o va muri el.
27 To ka ngʼat ma timbene richo olokore oweyo timbene maricho mosetimo, mi otimo tim makare kendo adier, to ok obi otho.
Din nou, când cel stricat se întoarce de la stricăciunea lui pe care a făcut-o și face ceea ce este legiuit și drept, el își va păstra sufletul în viață.
28 Nikech oparo ketho duto moseketho kendo olokore owegi, obiro bedo mangima kuom adier; ok obi tho.
Pentru că el ia aminte și se întoarce de la toate fărădelegile lui pe care le-a făcut, va trăi negreșit, nu va muri.
29 To dhood Israel pod wacho mana ni, ‘Yore mag Ruoth Nyasaye ok nikare.’ To winjuru, yaye dhood Israel: Bende yorena ok nikare adier? Donge yoreu ema ok nikare?
Totuși casa lui Israel spune: Calea Domnului nu este nepărtinitoare. Casă a lui Israel, nu sunt căile mele nepărtinitoare? Nu sunt căile voastre părtinitoare?
30 “Kuom mano, yaye dhood Israel, abiro ngʼadonu bura, ngʼato ka ngʼato kuomu kaluwore gi yorene owuon, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto osewacho. Lokreuru! Weuru ketho duto musetimo, eka richo ok nobednu obadho.
De aceea, casă a lui Israel, eu vă voi judeca, pe fiecare conform căilor lui, spune Domnul DUMNEZEU. Pocăiți-vă și întoarceți-vă de la toate fărădelegile voastre; astfel nelegiuirea nu va fi ruina voastră.
31 Pogreuru gi ketho duto musetimo, kendo beduru gi chuny manyien kod paro malongʼo. Udwaro ni utho nangʼo, yaye dhood Israel?
Lepădați de la voi toate fărădelegile voastre, prin care ați încălcat [legea; ] și faceți-vă o inimă nouă și un duh nou, căci de ce să muriți, casă a lui Israel?
32 Nikech ok en morna ka ngʼato tho, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto ema owacho. Weuru timo richo mondo ubed mangima!
Fiindcă eu nu găsesc vreo plăcere în moartea celui care moare, spune Domnul DUMNEZEU; pentru aceea, întoarceți-vă și trăiți.
