Esta 6
1 Otienono nindo notamore tero ruoth; mi nochiko mondo okelne Kitabu mondikie weche mag ndalo, kendo mondikie gik mosetimore e kinde mag lochne, mondo okel kendo osomne.
În acea noapte împăratul nu a putut să doarmă şi a poruncit să fie adusă cartea de scriere a cronicilor; şi ele au fost citite înaintea împăratului.
2 Kitabuno noyud kondikie ni Modekai ema nofwenyo kaka Bigthana gi Teresh, jotelo mane rito dhoranga ruoth, nosechano mondo oneg ruoth Ahasuerus.
Şi s-a găsit scris că Mardoheu a spus despre Bigtana şi Tereş, doi dintre famenii împăratului, păzitorii uşii, care au căutat să pună mâna pe împăratul Ahaşveroş.
3 Ruoth nopenjo niya, “Angʼo mosetim kimiyogo Modekai duongʼ kuom gima notimono?” Jotichne nodwoko niya, “Onge gima osetimne.”
Şi împăratul a spus: Ce onoare şi demnitate s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta? Atunci servitorii împăratului care îi serveau i-au spus: Nu i s-a făcut nimic.
4 Eka ruoth nopenjo niya, “En ngʼa manie laru?” Noyudo ka koro eka Haman donjo e laru ma oko mar dala ruoth mondo owuo gi ruoth kuom wach mar nego Modekai kolier e gima noselosone.
Şi împăratul a spus: Cine este în curte? Iar Haman intrase în curtea dinafară a casei împăratului, pentru a vorbi cu împăratul să îl spânzure pe Mardoheu de spânzurătoarea pregătită pentru el.
5 Omiyo jotije nowachone niya, “Haman ema ochungʼ e laru.” Ruoth nogolo chik niya, “Kele ira ka.”
Şi servitorii împăratului i-au spus: Iată, Haman stă în picioare în curte. Şi împăratul a zis: Lăsaţi-l să intre.
6 Kane Haman osedonjo, ruoth nopenje niya, “Angʼo monego tim ne ngʼat ma ruoth dwaro miyo duongʼ?” Koro Haman noparo kende niya, “Ere ngʼama ruoth dimi duongʼ ma ok an?”
Aşa că Haman a intrat. Şi împăratul i-a spus: Ce să se facă bărbatului pe care împăratul doreşte să îl onoreze? Şi Haman s-a gândit în inima lui: Cui ar dori împăratul să dea mai mult onoare decât mie?
7 Omiyo nodwoko ruoth niya, “Ngʼama ruoth morgo mar miyo duongʼ,
Şi Haman a răspuns împăratului: Pentru bărbatul pe care împăratul doreşte să îl onoreze,
8 mondo okel lep ruoth mag duongʼ moserwako gi faras ma ruoth oseidho, man-gi osimbo mar joka ruoth kosidhne e wiye.
Să fie adus veşmântul împărătesc pe care împăratul obişnuieşte a-l îmbrăca şi calul pe care împăratul călăreşte, şi pe cap să i se pună coroana împărătească;
9 Eka mondo gikaw lawno gi faras mondo gimi jatelo mogen, kendo girwak ngʼat ma ruoth morgo mar miyo duongʼ, ka gitelo e nyim faras motingʼe e yore mag dala maduongʼ, kendo ka gigoyo milome e nyime ni, ‘Ma e kaka itimo ne ngʼama ruoth morgo mar miyo duongʼ!’”
Şi acest veşmânt şi cal să fie puse în mâna unuia dintre cei mai nobili prinţi, ca ei să îmbrace cu acestea pe bărbatul pe care împăratul doreşte să îl onoreze, şi să îl poarte călare prin piaţa cetăţii şi să vestească înaintea lui: Astfel se va face bărbatului pe care împăratul doreşte să îl onoreze!
10 Ruoth nochiko Haman kowacho niya, “Dhi piyo.” Kaw law gi faras mondo itim duto misewacho ne Modekai ma ja-Yahudi, mabetga e dhoranga ruoth. Kik iwe kata mana gimoro achiel kuom gik ma isewacho.
Atunci împăratul i-a spus lui Haman: Grăbeşte-te şi ia veşmântul şi calul precum ai spus, şi fă chiar aşa lui Mardoheu, iudeul, care stă la poarta împăratului; să nu lipsească nimic din tot ce ai zis.
11 Omiyo Haman nokawo law gi faras. Norwako ne Modekai lawno mokete oidho faras ka otelo nyime owuotho kode e yore mag dala maduongʼ ka owacho gi dwol maduongʼ niya, “Ma e kaka itimo ne ngʼat ma ruoth morgo mar miyo duongʼ!”
Apoi Haman a luat veşmântul şi calul şi l-a îmbrăcat pe Mardoheu, şi l-a purtat călare prin piaţa cetăţii şi a vestit înaintea lui: Astfel se va face bărbatului pe care împăratul doreşte să îl onoreze!
12 Ka Modekai noseduogo e dhoranga ruoth. Haman to noreto kadok e ode, ka chunye opongʼ gi lit,
Şi Mardoheu s-a întors la poarta împăratului. Dar Haman s-a grăbit la casa lui jelind, şi cu capul acoperit.
13 kendo nonyiso Zeresh ma chiege gi osiepene duto gik moko duto mane otimorene. Joma ngʼadone rieko gi Zeresh ma chiege nowachone niya, “Mano kaka rumo mari osechakore e nyim Modekai ma to en ja-Yahudi, ok ininyale kendo adier obiro miyo irum chuth!”
Şi Haman i-a spus lui Zereş, soţiei sale, şi tuturor prietenilor săi tot ce i se întâmplase. Atunci înţelepţii lui şi Zereş, soţia lui, i-au spus: Dacă Mardoheu este din sămânţa iudeilor, înaintea cărora ai început să cazi, nu vei învinge împotriva lui, ci cu siguranţă vei cădea înaintea lui.
14 Kane pod giwuoyo kode, jotich ruoth mabwoch nochopo mapiyo mokawo Haman ka gitere mondo odhi e nyasi ma Esta noseloso.
Şi în timp ce ei încă vorbeau cu el, au venit famenii împăratului şi s-au grăbit să ducă pe Haman la ospăţul pe care Estera l-a pregătit.
