Esta 2

1 Kane mirimb ruoth Ahasuerus noserumo, noparo gima ne Vashti otimo, to gi chik mane osegolo.

După aceste lucruri, când furia împăratului Ahaşveroş s-a potolit, el şi-a amintit de Vaşti şi ceea ce ea a făcut şi ce s-a hotărât împotriva ei.

2 To jotich matiyone ruoth nowachone niya, “Owinjore mondo odwar ne ruoth nyiri man-gi chia mapok ongʼeyo chwo.

Atunci servitorii împăratului care îl serveau i-au spus: Să se caute fecioare tinere şi plăcute pentru împărat.

3 Kuom mano yier ji mondo odhi omany nyiri mabeyo e pinje duto manie bwo lochni, kendo gikelgi e dalani Susa mondo oketgi e lwet Hegai ma jatich ruoth mabwoch mane jarit mon; kendo mondo omigi modhi mag loso del mondo gibed maberie moloyo.

Şi împăratul să rânduiască ofiţeri în toate provinciile împărăţiei sale, pentru ca ei să adune toate fecioarele tinere şi plăcute la palatul Susa, în casa femeilor, sub îngrijirea lui Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor; şi să le fie date lucrurile lor pentru curăţire.

4 Bangʼe to owe nyako molombo wangʼ ruoth obed mikach ruoth kar Vashti.” Paroni ne ber ne ruoth mi notimo kamano.

Şi tânăra care va plăcea împăratului să fie împărăteasă în locul lui Vaşti. Şi aceasta a plăcut împăratului; şi a făcut astfel.

5 E dala mochiel mar Susa ne nitie ja-Yahudi moro ma ja-dhood Benjamin ma nyinge Modekai wuod Jair, ma wuod Shimei, wuod Kish,

Şi era în palatul Susa un anumit iudeu, al cărui nume era Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş, un beniamit;

6 mane ogol Jerusalem gi Nebukadneza ruoth Babulon, ma gin e joma ne oter e twech kaachiel gi Jehoyakin ruodh Juda.

Care a fost adus din Ierusalim odată cu captivitatea care a fost adusă cu Ieconia împăratul lui Iuda, pe care i-a adus Nebucadneţar împăratul Babilonului.

7 Modekai ne nigi nyamin, ma nyar owadgi wuon-gi ma nyinge ne Hadasa, mane opidho nikech ne en kich. Nyakoni ma bende ne ongʼere gi nying machielo ni Esta ne en jachia, kendo ne osekawe mobedo ka nyare, bangʼ tho wuon gi min.

Şi el a crescut-o pe Hadasa, care este Estera, fiica unchiului său; fiindcă ea nu avea nici tată nici mamă, şi tânăra era plăcută şi frumoasă; pe ea Mardoheu a luat-o să fie fiica lui după ce tatăl şi mama ei au murit.

8 Kane chik ruoth kod lendone osetim, nyiri mangʼeny ne okel e dala mochiel mar Susa e od mon mi oketgi e lwet Hegai mondo oritgi. Esta bende ne okel moter e dala ruoth mokete kaachiel gi mon-go ka Hegai ritogi.

Şi s-a întâmplat, când s-a auzit porunca şi hotărârea împăratului, şi când multe tinere au fost adunate la palatul Susa, sub îngrijirea lui Hegai, că şi Estera a fost adusă în casa împăratului, sub îngrijirea lui Hegai, păzitorul femeilor.

9 Nyakono ne longʼo kendo noyudo ngʼwono e wangʼ Hegai. Nomiye modhi miwirruokgo gi chiemo mabeyo mana gisano. Nomiye nyiri abiriyo moyier moa e od ruoth bende ne ogole motere kama berie moloyo e od mon kanyo.

Şi tânăra i-a plăcut şi a obţinut bunătate din partea lui; iar el în grabă i-a dat lucrurile pentru curăţire, împreună cu lucrurile ei şi şapte tinere, care se cuvenea să îi fie date din casa împăratului; şi el a mutat-o pe ea şi pe tinerele ei în cel mai bun loc în casa femeilor.

10 Esta ne pok onyiso ngʼato ni en nyar oganda mane, kata nonro mar anywolane, nikech Modekai ne osekwere ni kik onyis ngʼato wachno.

Estera nu şi-a arătat nici poporul nici rudenia; fiindcă Mardoheu i-a poruncit să nu şi-o arate.

11 Pile ka pile Modekai ne wuotho e dala kanyo machiegni gi koma ochiel ni mon mondo ongʼe kaka Esta dhi kod gik mane timorene.

Şi Mardoheu se plimba zilnic pe dinaintea curţii casei femeilor, să afle starea Esterei şi ce se face cu ea.

12 Kane nyako moro amora pok oyudo thuolo mar dhi ir ruoth Ahasuerus, nimiye dweche apar gariyo mane owirore gi modhi maloso del mane oket ni mon-go mondo owirrego, dweche auchiel mokwongo ne imiyogi mo molos gi mane-mane mondo giwirrego, to dweche auchiel mamoko ne giwirore gi modhi moko mangʼwe ngʼar.

Şi când venea rândul fiecărei tinere să intre la împăratul Ahaşveroş, după ce a stat douăsprezece luni, conform obiceiului femeilor, (fiindcă astfel se împlineau zilele purificării lor, adică, şase luni cu untdelemn de smirnă, şi şase luni cu arome dulci şi cu alte lucruri pentru purificarea femeilor).

13 Ma e kaka ne onego odhi ir ruoth: Gimoro amora modwaro lichorego kodhi e od ruoth ne imiye koa e od mon.

Şi astfel venea fiecare tânără la împărat; tot ceea ce îşi dorea i se dădea să ia cu ea din casa femeilor în casa împăratului.

14 Kane ochopo odhiambo ne odhi kuno to kochopo okinyi, to noduogo e od mon komachielo mirito gi Shashgaz, ma en bende ne en bwoch mane ruoth oketo mondo orit monde. Ne ok onyal dok ir ruoth makmana ka ruoth ne mor kode moluonge gi nyinge.

Mergea seara şi se întorcea dimineaţa în a doua casă a femeilor, sub îngrijirea lui Şaaşgaz, famenul împăratului, care păzea concubinele; ea nu mai intra la împărat decât dacă împăratului i-a plăcut de ea şi era chemată pe nume.

15 Kane chiengʼ mane Esta onego dhi ir ruoth ochopo, ne ok okwayo gimoro mondo odhigo, makmana gik mane Hegai, jatich ruoth mabwoch mane rito mon, omiye. Esta ne en nyar Abihail, ma owadgi wuon Modekai, mane Modekai opidho kaka nyare. Ji duto mane oneno Esta ne mor kode.

Şi când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu care o luase la el ca fiica lui, să intre la împărat, nu a cerut nimic decât ceea ce Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor, a rânduit. Şi Estera a obţinut favoare înaintea vederii tuturor celor ce o priveau.

16 Notere ir ruoth Ahasuerus e ot ma ruoth dakie e dwe mar apar miluongo ni Tebeth, e hike mar abiriyo mar lochne.

Astfel Estera a fost luată la împăratul Ahaşveroş în casa lui împărătească în luna a zecea, care este luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui.

17 Koro ruoth ne ohero Esta kendo chunye ne otwere kuome moloyo nyiri duto, nolombo wangʼ ruoth, kendo ruoth noyie kode moloyo nyiri mamoko. Mine osidhone osimbo mar duongʼ, mi okete obedo mikache kar Vashti.

Şi împăratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe toate femeile, iar ea a obţinut har şi favoare înaintea vederii lui mai mult decât toate fecioarele; astfel că el i-a pus coroana împărătească pe cap şi a făcut-o împărăteasă în locul lui Vaşti.

18 Ruoth noloso nyasi maduongʼ mirwakogo Esta, nolose ne jodonge gi jotelo duto, noloso chiengʼno mondo obed chiengʼ yweyo maonge tich e pinyruodhe duto ka ooro ni ji mich mabup.

Apoi împăratul a făcut un ospăţ mare tuturor prinţilor lui şi servitorilor lui, adică ospăţul Esterei; şi a dat o scutire provinciilor şi a dat daruri conform cu starea împăratului.

19 Kane ochak ochan nyiri mabeyogi kendo Modekai noyudo obet e dhoranga ruoth.

Şi când fecioarele au fost adunate a doua oară, atunci Mardoheu a stat la poarta împăratului.

20 To Esta ne pok owacho ne ngʼato angʼata nonro mar anywolane kata oganda mowuokie mana kaka ne Modekai osechike mondo otim, ne pod orito chik mane omiye gi Modekai mana kaka ne otimo kane pod odak kode kopidhe.

Estera nu şi-a fost arătat încă nici rudenia nici poporul, precum îi poruncise Mardoheu, pentru că Estera a împlinit porunca lui Mardoheu, ca şi atunci când ea creştea lângă el.

21 Kane Modekai obet e dhoranga ruoth kaka nojabet, Bigthana gi Teresh, ariyo kuom jotend ruoth mane rito rangach, nokecho kendo negichano mondo gineg ruoth Ahasuerus.

În acele zile, când Mardoheu stătea în poarta împăratului, doi dintre famenii împăratului, Bigtan şi Tereş, dintre aceia care păzeau uşa, s-au înfuriat şi au căutat să pună mâna pe împăratul Ahaşveroş.

22 To Modekai nofwenyo wachgino monyiso Esta ma mikach ruoth, mane otero wach ne ruoth konyiso ni Modekai ema owachone.

Şi acest lucru a fost cunoscut de Mardoheu, care l-a spus împărătesei Estera; iar Estera a adus aceasta la cunoştinţa împăratului în numele lui Mardoheu.

23 Kane onon wachno moyud ni en adieri, jotelo ariyogo nolier e yath. Magi duto ne ondiki e kitap weche mag ruodhi mana ka ruoth neno.

Şi după ce s-a făcut cercetarea acestui lucru, s-a aflat ca adevărat; astfel amândoi au fost spânzuraţi de un copac; iar aceasta a fost scrisă în cartea cronicilor înaintea împăratului.