Eklesiastes 10
1 Mana kaka lwangʼni motho miyo gima dungʼ mangʼwe ngʼar bedo gi tik marach, e kaka miriambo matin ketho rieko kod luor.
Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
2 Ngʼat mariek timo timbe mabeyo, to ngʼat mofuwo timo timbe maricho.
Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
3 Fupe nenore anena kata kowuotho e yo, kendo ji duto manene ongʼeyo ni ofuwo.
Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
4 Ka ruoth okecho kodi, to kik iwe tiji mitiyono; nimar kibolori to ruoth nyalo ngʼwononi kuom kethogi mangʼeny.
Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
5 Nitie richo ma aseneno e bwo wangʼ chiengʼ, ketho moro mawuok kuom jatelo:
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
6 Joma ofuwo imiyo tije madongo dongo, to jo-mwandu to iketo e mago matindo.
Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
7 Aseneno wasumbini e ngʼe farese, to jotelo wuotho gi tiendgi ka wasumbini.
Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
8 Ngʼama kunyo bur matut nyalo lwar e iye; to ngʼama muko kor ot thuol nyalo kayo.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
9 Ngʼama kunyo kite inyalo hiny gi kitego; to ngʼama baro yien inyalo hiny gi yien.
Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
10 Ka le dik kendo lewe ok opiagi, to nyaka oti kode gi teko mathoth eka obar yien, kuom mano chan gik moko chon kapod ok itimo.
Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
11 Ka thuol okecho kapok oboye, to koro onge ohala mar ja-bocho.
Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
12 Weche moa e dho ngʼat man-gi rieko nigi ngʼwono, to ngʼama ofuwo tiekore mana gi wechene owuon.
Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
13 Ngʼama ofuwo chako gi weche mag fuwo; to gikone ni gin weche neko,
Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
14 kendo wechege ngʼeny maonge tiende. Onge ngʼama ongʼeyo gima biro timorene kiny, koro en ngʼa manyalo nyise gima biro timorene bangʼ thone?
Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
15 Ngʼama ofuwo nyagore gi tich matek ma ok konye; nimar kata kuma oaye ok onyal paro.
Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
16 Okwongʼ piny ma ruodhe ne en jatich kendo ma jotende mondo e nyasi gokinyi.
Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
17 Joma ruodhigo wuok e anywola mar jotelo gin johawi kendo ruodhigigo chiemo e sa mowinjore, mondo giyud teko to ok mondo gimer.
Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
18 Ka ngʼato nyap, to kor ode nyaka mukre marieny; to ngʼato ma budho abudha ma ok ti gi lwete, to ode nyaka chwer.
Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
19 Chiemo mabeyo miyo ngʼato bedo mamor, kendo divai bende miyo ngʼato winjo maber, to pesa ema miyo ngʼato bedo gi gimoro amora modwaro.
Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
20 Kik icha ruoth kata mana e pachi, kata kwongʼo ja-mwandu kor kachiena, nikech winyo mafuyo e yamo nyalo kawo wecheni, kendo winyo ma fuyono nyalo terone gima iwacho.
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
